Cum susţinem noi industria ITC, scriind despre CeBIT

Editorialele din această săptămână, vizând prezenţa la CeBIT 2010 a numai 14 firme româneşti, de la 30 cu numai 3 ani înainte, a produs destul trafic pe internet între redacţia noastră şi cititori. Mulţi dintre aceştia au acuzat „turismul IT" ce se face pe bani publici, alte companii din ţară ne-au sesizat lipsa de comunicare a MCSI în privinţa lor, cele mai multe ne-au rugat să atragem atenţia Guvernului că IMM-urile din IT&C sunt în moarte clinică, graţie actualei echipe de la Palatul Victoria. Ce cutremur când abia ne-am apucat să tratăm o stare de fapt, când am spus lucrurilor pe nume. Ce tensiuni, ce umori şi ce mesaje primite, chiar din partea unor participanţi la CeBIT, care ne rugau să „îndulcim" puţin tonul materialelor noastre, în schimbul unei promise „colaborări". Toate pornind de la o analiză a prezentării firmelor noastre la târgurile internaţionale. Din aceasta reies multe deficienţe ce pot fi reabilitate în sprijinul întregii industriei IT&C, nu neapărat numai pentru industria de software. Pentru că, dacă suntem cinstiţi, în cazul în care mai avem proprietatea acestui reper, cum arată „celebra" industrie românească de software? Care sunt mărcile şi brandurile software noastre ce fac înconjurul lumii? Care sunt firmele autohtone ce fac competiţie liderilor internaţionali?

Circa 200 de firme autohtone prezente anual la târguri din Germania
Ca să nu fiu numai critic, ci şi constructiv, reproduc recenta declaraţie a unei înalte oficialităţi germane în ţara noastră. Directorul Camerei de Comerţ Româno-Germane din Bucureşti, Marco Walde, a declarat pe 4 martie, la Sibiu, că aproximativ două sute de firme româneşti sunt prezente, anual, la târgurile de profil din Germania. Aceasta este cea mai bună ocazie de a intra pe piaţa germană, firmele din domeniul IT&C având cel mai mare succes. „Rolul nostru este de a facilita intrarea pe piaţa românească a firmelor germane, dar şi intrarea pe piaţa germană a firmelor româneşti. Anual, între o sută şi două sute de firme româneşti sunt prezentate la diferite târguri din Germania şi au astfel posibilitatea de a intra pe piaţa din Germania. Acolo se caută firme din domeniul agriculturii, industriei alimentare, dar şi firme din domeniul IT&C. Acest lucru este interesant şi foarte important pentru că demonstrează faptul că România poate oferi nu numai forţă de muncă, ci şi înaltă tehnologie şi acest lucru este apreciat de firmele din Germania", susţine Marco Walde preluat de Mediafax. Camera de Comerţ Româno-Germană din Bucureşti a început, de curând, un proiect de prezentare a profilurilor diferitelor firme româneşti pe piaţa din Germania. „Noi edităm un catalog de furnizori din România şi profilurile diferitelor firme de aici şi îl distribuim prin intermediul Camerelor de Comerţ din Germania. Deci aria de acoperire este extrem de largă. Deja peste 50 de firme româneşti ne-au trimis profilurile lor, ceea ce înseamnă că proiectul este de succes", afirmă Marco Walde. Oficialul german a mai amintit că firmele româneşti sunt extrem de interesante pentru mediul de afaceri german, însă ceea ce trebuie să facă acestea este să-şi profesionalizeze forţa de muncă şi să stabilească nişte criterii clare de control şi management, pentru a deveni şi mai atractive pentru firmele din Germania ce caută furnizori. Diplomat şi sincer, totodată, germanul Walde ne spune că trebuie să ne „profesionalizăm" forţa de muncă, nu s-o concediem sau s-o trimitem în Spania sau Italia. Cine are urechi de auzit… În continuare un mic remember, pentru acele firme care ne-au acuzat de documentare defectuoasă şi rea-voinţă la adresa pieţei româneşti de IT&C, fără a ne citi măcar revista, fără a citi în general nimic din ceea ce înseamnă presa de specialitate IT&C din România.

În 2009: 15 furnizori de servicii IT şi dezvoltatori de soluţii
Cei 15 au prezentat aplicaţii integrate de management şi gestiune, precum şi servicii de outsourcing în domeniul programării, dezvoltării şi designului web. „Industria IT românească oferă servicii şi produse software inovatoare şi România continuă să fie considerată o locaţie high-tech de calibru" pretindea Valerica Dragomir, director executiv al ANIS. Ea adăuga că decizia de a alege România ca destinaţie pentru localizarea unor proiecte este motivată de o serie de criterii, dintre care costurile reprezintă doar o parte. Dintre soluţiile prezentate: cele de gestiune a relaţiei cu clienţii (CRM) şi de gestiune completă a afacerilor (ERP) pentru companii mici şi mijlocii, aplicaţii de învăţare asistată (e-Learning) şi de comerţ electronic, aplicaţii mobile pentru telefoane, PDA-uri sau sisteme de navigaţie.

În 2008: ministrul Borbély estima valoarea pieţei de IT&C la peste 7 miliarde euro
Valoarea pieţei IT&C din România va depăşi şapte miliarde de euro în 2008, faţă de 5,2 miliarde euro în 2007, creştere generată de diversificarea serviciilor şi introducerea unor noi tehnologii pentru utilizatori, precum WiMAX, declara pe 4 martie 2008, la Hanovra, ministrul Comunicaţiilor, Károly Borbély. „Pe baza unui climat economic stabil şi având în vedere evoluţia pozitivă din ultimii ani, estimăm că în 2008 vom asista la o creştere semnificativă a sectorului IT&C, generată de diversificarea serviciilor şi introducerea noilor tehnologii pentru utilizatori, precum WiMax. În aceste condiţii, putem estima o valoare generală a pieţei de IT şi comunicaţii de peste şapte miliarde de euro în 2008", spunea ministrul Borbély la conferinţa „5th RomaniaIT Business Day", organizată CeBIT. El a apreciat că în 2007 valoarea pieţei IT&C s-a situat la circa 5,2 miliarde euro. România se afla în 2008 la cea de-a cincea participare, cu un stand naţional, la Hanovra. Expoziţia de la Hanovra ajunsese atunci la cea de-a 22-a ediţie.

În 2007: angajamente de export de patru milioane de euro
Firmele româneşti de la CeBIT 2007 au obţinut angajamente de export în valoare de 4 milioane de euro, declarau pe 5 aprilie 2007, Balint Marton Porcsalmi, secretar de stat în fostul MCTI. „La expoziţia din Germania (15-21 martie), erau la acea dată prezente 30 de companii româneşti din domeniul IT&C. Participanţii s-au arătat mulţumiţi de rezultatele prezenţei la CeBIT 2007, fiind obţinute circa 1.200 de contacte cu diverşi parteneri străini", pretindea Porcsalmi. Ministrul Zsolt Nagy, preunt şi el la Hanovra, susţinea că firmele româneşti vor fi prezente şi la evenimentul „Investing in & Partenering with Romanian Technology Companies", ce se va desfăşura în San Francisco (Statele Unite ale Americii), în intervalul 26-27 aprilie. Vântul parcă bătea în steagurile României. „Vrem să prezentăm companiilor şi oamenilor de afaceri din Statele Unite oportunităţile din sectorul IT&C românesc şi să le prezentăm stadiul legislaţiei referitoare la taxele şi impozitele pe venit şi repatrierea profiturilor. În plus, vom face cunoscută legislaţia din domeniul proprietăţii intelectuale", spunea Nagy. În SUA urma să se deplaseze 18 companii, iar reprezentanţii ARIES spuneau că taxa de intrare la eveniment se ridică la 2.850 USD. „Este clar pentru toată lumea că vor veni numai persoane importante, respectiv analişti, consultanţi sau directori de companii. Evenimentul combină conferinţele şi discuţiile cu analiştii cu manifestarea expoziţională", pretindea vicepreşedintele executiv al ARIES, Florin Vrejoiu. Şi atunci, ca şi acum statul român subvenţiona acel eveniment cu 186.500 lei, urmând să fie acoperite o parte din cheltuielile cu amenajarea pavilionului românesc, marketingul şi taxa de participare a firmelor româneşti.

La începutul anului 2007 (ianuarie) exporturile României de produse şi servicii IT erau estimate la un miliard de euro în 2009. Lucrurile nu au prea stat chiar aşa cum le povestea ministrul delegat pentru Comerţ de atunci, Iuliu Winkler. „Ca urmare eforturilor Coaliţiei TEKH 21, avem primul brand sectorial de export din România. Astfel, comunitatea exportatorilor din sectorul IT, estimată la circa 9.000 firme, va beneficia de o percepţie mai bună şi mai unitară pe pieţele externe", pretindea Winkler la lansarea strategiei de branding de export pentru sectorul IT şi a brandului „Romania IT", năşit de Nagy. „Noua identitate de marcă va fi inclusă în toate materialele de marketing şi va servi drept bază pentru activitatea promoţională în acest sector", amintea oficialul român . Nu s-a întâmplat deloc aşa! Asta cu toate că toate costurile elaborării brandului „Romania IT" s-au ridicat la circa 400.000 lei, urmate de o sumă similară pentru promovarea acesteia la diferite manifestări internaţionale. Primul eveniment unde a fost utilizată noua imagine de brand a fost Târgul internaţional CeBit 2007. În final, ministrul Nagy adăuga că brandul „Romania IT" va atrage noi investiţii în economie şi va permite o creştere anuală a exporturilor în acest domeniu cu 50%. Pe atunci Nagy nu era acuzat de preşedintele Băsescu de înaltă trădare. Apropos de ce nu a fost arestat Nagy dacă era trădător, iar dacă nu, de ce nu a fost condamnat detractorul său?