DOSAR IMM: IMM-urile nu sunt pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană

Un sondaj al ANIMMC arată că în 2004 IMM-urile au investit puÅ£in, numai o treime din ele aducând produse noi pe piaţă, au achiziÅ£ionat puÅ£ină tehnologie, au amânat sistemele de management al calităţii, au ignorat mediul, nu au participat la proiecte de achiziÅ£ie publice, doar au tatonat pieÅ£ele internaÅ£ionale, nu au înÅ£eles cadrul reglementativ ÅŸi nu au apreciat fiscalitatea ridicată. În Ungaria, aderarea la UE a dus la falimentul a 60% din IMM-uri. România mai are maxim 2 ani pentru a evita un IMMcid.

Titlurile Dosarului:

Starea critică a IMM-urilor din România
Experienţa IMM din Ungaria şi Slovacia
Oferte de comunicaţii pentru IMM
Oferte de echipamente pentru IMM
Oferte de soluţii software pentru IMM
Oferte de servicii financiare pentru IMM
Strategia liderilor IMM din SUA
Cisco Systems extinde portofoliul de routere pentru servicii integrate
IBM dezvoltă suita de oferte Express pentru IMM

Conform sondajului agenÅ£iei guvernamentale ANIMMC realizat în lunile aprilie - iunie 2005, investiÅ£iile IMM-urilor româneÅŸti din anul 2004 sunt de dimensiuni mici. Analiza pe sectoare de activitate scoate în evidenţă situaÅ£ia distinctă, pozitivă, din sectorul „Hoteluri ÅŸi restaurante” ÅŸi cea moderată din industriile de Transport ÅŸi ComunicaÅ£ii. Pe categorii de mărime a IMM-urilor se observă o corelaÅ£ie directă între mărimea întreprinderilor ÅŸi dimensiunea investiÅ£iilor pe care le-au realizat.

În privinÅ£a introducerii de noi produse pe piaţă, doar 1/3 dintre IMM-uri au reuÅŸit să promoveze astfel de produse. Dacă în industrie ÅŸi energie situaÅ£ia noilor produse ocupă 38%, în agricultură 30%, în comerÅ£ 35%, în construcÅ£ii, dar ÅŸi transport ÅŸi comunicaÅ£ii se ajunge la numai 10%. Treimea IMM-urilor ce au reuÅŸit performanÅ£a introducerii de noi produse pe piaţă au apelat, aproape în măsură egală, la 3 surse: produse noi din import (45,5%), produse create de alte firme româneÅŸti (46%) ÅŸi produse create de propria firmă (40,8%).
AchiziÅ£ia de noi tehnologii în sectorul IMM este scăzută, cele mai deschise firme în acest sens fiind, în ordine, cele active în industrie ÅŸi energie, din construcÅ£ii din comerÅ£ ÅŸi apoi din transport ÅŸi comunicaÅ£ii (ultimele cu 17% firme cu produse noi, iar 9,8% cu achiziÅ£ii de completare). Firmele din categoria mijlocie au achiziÅ£ionat tehnologii noi într-o pondere de 39,6%, aproape dublu faţă de micro-întreprinderi (20,2%).

În privinÅ£a introducerii sistemului de management al calităţii, aceasta rămâne o provocare majoră pentru mai toate IMM-urile. Astfel, agricultura stă cel mai prost la acest capitol, urmând apoi, construcÅ£iile, hotelurile ÅŸi restaurantele, în partea pozitivă putând aminti industria ÅŸi energia, construcÅ£iile (paradoxal această industrie apare ÅŸi la partea negativă), comerÅ£ul, alte servicii, Transportul ÅŸi ComunicaÅ£iile (ultimele cu 5% sistem de calitate introdus în 2004, iar 4,8% în curs de implementare). Practic, nici unul dintre sectoare nu se află într-o situaÅ£ie avansată, deÅŸi analiza evidenÅ£iază unele diferenÅ£ieri pe sectoare. Există o corelaÅ£ie directă între mărimea firmei ÅŸi capacitatea de a introduce sisteme de calitate. La categoriile de certificări obÅ£inute IMM-urile conduc detaÅŸat la categoria standard de certificări ÅŸi sunt mult rămase în urmă la categoria managementul mediului. Astfel, categoria transport ÅŸi comunicaÅ£ii conduce cu 100%, urmată de hoteluri ÅŸi restaurante, de construcÅ£ii (85%), comerÅ£, industrie ÅŸi energie (75%).

Referindu-ne la participarea IMM-urilor în calitate de contractor/ subcontractor, majoritatea acestora nu au participat la procesul de achiziÅ£ii publice. Pe sectoare de activitate IMM-urile din construcÅ£ii au participat în cel mai înalt grad la achiziÅ£ii publice pentru lucrări. De remarcat, prezenÅ£a firmelor de transport ÅŸi comunicaÅ£ii în poziÅ£ia de contractor (6,5%) ÅŸi de subcontractor (4,8%). De asemenea, există o corelaÅ£ie pozitivă directă între categoria de mărime ÅŸi participarea la procesul de achiziÅ£ii publice.

Despre participarea IMM-urilor româneÅŸti pe pieÅ£ele internaÅ£ionale putem observa o prezenţă scăzută a acestora la economia europeană ÅŸi mondială. Pe fondul general al participării reduse, totuÅŸi IMM-urile din industrie se detaÅŸează în fruntea participării pe pieÅ£ele internaÅ£ionale, atât ca importatori, cât ÅŸi ca exportatori, urmând agricultura (ca exportator), hotelurile ÅŸi restaurantele (ca importatori), transportul ÅŸi comunicaÅ£iile (5,5% importatori, 6,3% exportatori ÅŸi 14,1% subcontractori). Dacă privim tendinÅ£ele prin prisma categoriei de mărime a firmei, vedem un clivaj între micro-întreprinderi ÅŸi cele din categoria mică ÅŸi mai ales cea mijlocie. De altfel, micro-întreprinderile din România nu sunt antrenate să valorifice avantajele globalizării economice, ele rămânând orientate cu preponderenţă spre piaÅ£a internă de mărfuri ÅŸi servicii. Un mix de obstacole stă în faÅ£a exportatorilor, cel mai frecvent invocat fiind „lipsa de informaÅ£ii despre pieÅ£ele externe”, în timp ce pe sectoare lipsa de capital ÅŸi de finanÅ£are sunt cele mai importante obstacole pentru firmele din transporturi ÅŸi comunicaÅ£ii (64,9%).
IMM-urile manifestă un optimism echilibrat cu privire la evoluÅ£ia propriilor afaceri. Micro-întreprinderile sunt mult mai rezervate în aprecierea pozitivă a afacerilor lor decât firmele din categoria mijlocie. Referindu-ne la investiÅ£iile în curs de realizare, 1/3 din IMM-uri nu aveau în plan la momentul sondajului nici un fel de investiÅ£ie. Dintre firmele ce aveau planuri investiÅ£ionale, cele mai multe erau preocupate să achiziÅ£ioneze tehnologii ÅŸi, în mult mai mică măsură, să investească de exemplu în protecÅ£ia mediului.

Ajungând la atitudinea IMM-urilor faţă de climatul de afaceri, evoluÅ£iile pozitive au fost cu precădere resimÅ£ite de firmele din construcÅ£ii (33%) ÅŸi din alte servicii (31,8%), în timp ce pentru firmele din transporturi ÅŸi comunicaÅ£ii evoluÅ£iile negative au fost ceva mai puternic resimÅ£ite (28,3% faţă de o medie de 18,5%). Categoria întreprinderilor mijlocii apreciază într-o mai mare măsură (26,6%) decât celelalte tipuri de firme că mediul de afaceri din România s-a îmbunătăţit.

Despre cadrul reglementativ, IMM-urile apreciază calitatea reglementărilor din 2004 ca fiind sub-satisfăcătoare, iar nivelul de impozitare destul de mare. Indiferent de sectorul de activitate al IMM-urilor, acestea sunt solidare în aprecierile pe care le fac cu privire la claritatea reglementărilor ÅŸi la noile nivele de impozitare. În privinÅ£a aspectelor ce necesită sprijin din partea Guvernului, îmbunătăţirea legislaÅ£iei se află în top-ul solicitărilor IMM-urilor de implicare a Executivului (68,7% dintre companii manifestându-se în această direcÅ£ie). Interesant este de evidenÅ£iat că, cu cât firma este mai mare, cu atât opinia faţă de implicarea Guvernului în modelarea legislaÅ£iei este mai pronunÅ£ată. Un procent mare de IMM-uri (45,1%) consideră că problemele cu care se confruntă acestea sunt înÅ£elese în slabă măsură de către guvernanÅ£i.

Micro-întreprinderile s-au poziÅ£ionat mai critic faţă de celelalte categorii de mărime în privinÅ£a gradului de înÅ£elegere a problemelor lor de către Guvern (cea mai evidentă critică fiind dublarea impozitului pe venit, de la 1,5% la 3%). Dacă amintim de spiritul de asociere al IMM-urilor, cel mai înalt grad de asociere se întâlneÅŸte la firmele din sectorul de Transporturi ÅŸi ComunicaÅ£ii (43,8%), iar pentru micro-întreprinderi ca ÅŸi pentru firmele mijlocii puterea de a face lobby este mai importantă decât pentru întreprinderile mici.

Starea IMM-urilor pe piaÅ£a românească
Chiar dacă IMM-urile deÅ£in în România o ponderea de circa 90% din totalul companiilor înregistrate oficial ÅŸi furnizează statului 70% din totalul taxelor ÅŸi impozitelor încasate de acesta, starea lor este critică.

• IMM-urile fac în principal investiÅ£ii mici
• Resursele proprii rămân principala sursă de finanÅ£are, urmată de creditele bancare
• IMM-urile nu se finanÅ£ează de pe piaÅ£a de capital
• Doar 1/3 dintre IMM-uri au reuÅŸit să introducă produse noi pe piaţă
• Introducerea managementului calităţii rămâne încă o provocare majoră
• AchiziÅ£ia de noi tehnologii în sectorul IMM este scăzută
• Participare scăzută a IMM-urilor pe piaÅ£a internaÅ£ională
• Principalul obstacol: „lipsa de informaÅ£ii despre pieÅ£ele externe”
• În Certificările din categoria standard prevalează ÅŸi sunt mult rămase în urmă la categoria managementului mediului
• Optimism echilibrat al IMM-urilor cu privire la evoluÅ£ia afacerilor lor
• Calitatea reglementărilor legislative din 2004 a fost sub-satisfăcătoare, iar nivelul de impozitare este destul de mare
• Firmele mijlocii fac faţă mai bine procedurilor de lucru decât micro-întreprinderile
• Ministerul FinanÅ£elor Publice ÅŸi ANIMMC sunt percepute ca instituÅ£iile guvernamentale responsabile pentru starea de lucruri
• Participare redusă a IMM-urilor în organizaÅ£ii de afaceri
• IMM-urile preferă asocierea pe criterii profesionale
• IMM-urile doresc un pachet de beneficii ÅŸi nu avantaje singulare sau izolate de la organizaÅ£ii
• Slaba cuprindere a managerilor ÅŸi angajaÅ£ilor în programe de instruire
• Majoritatea IMM-urilor nu au solicitat niciodată servicii de consultanţă
• ANIMMC trebuie să facă faţă unei heterogenităţi de interese exprimate de IMM-uri în funcÅ£ie de sectorul de activitate.

Studii de caz

Modelul Ungariei pentru IMM-uri
Volumul capitalului ungar investit în România de cele 5010 firme funcÅ£ionale cu capital ungar a atins la sfârÅŸitul lunii decembrie 2004 valoarea de 347,07 milioane USD. InvestiÅ£iile cele mai semnificative au venit dinspre banca ungară OTP care a cumpărat banca RoBank ÅŸi societatea MOL Ungaria care a cumpărat reÅ£eaua de carburanÅ£i Shell. Ca tendinţă generală se poate defini consolidarea poziÅ£iilor deja obÅ£inute (MOL Ungaria, Gedeon Richter), ÅŸi pregătirea unor investiÅ£ii noi, realizabile după integrarea Ungariei în UE. În anul 2004 au fost înregistrate 674 de noi firme cu capital ungar la Registrul ComerÅ£ului din România. La sfârÅŸitul lui 2004 exportul de capital ungar în România a atins 347,07 mil. USD valoare aport (suma reală a investiÅ£iilor ajunge la 800 milioane USD), Ungaria poziÅ£ionându-se astfel pe locul 7 în topul celor mai activi investitori străini în România. Totodată, prin prisma aportului de capital de 347,07 milioane USD, Ungaria se plasează pe poziÅ£ia 12 în topul celor mai mari investitori străini.

InvestiÅ£ii româneÅŸti în Ungaria
În Ungaria sunt înregistrate aprox. 6010 firme cu capital românesc, cu un aport total de capital de 50-55 milioane USD. Dintre acestea, cea mai importantă este S.N.Petrom SA, cu un capital social subscris de 17 mil. USD. Anul 2004 nu a produs multe schimbări în această tendinţă, însă după integrarea Ungariei în UE va creÅŸte ÅŸi interesul investitorilor din România, în principal în domeniul bazelor logistice ÅŸi comerciale, conform datelor furnizate de Biroul Comercial al Ambasadei Republicii Ungare de la BucureÅŸti. În acest sens, compania Petrom a anunÅ£at deja intenÅ£ia extinderii reÅ£elei sale din Ungaria.

Schimburile de mărfuri în relaÅ£ia Ungaria – România
Total export din Ungaria: 1.413, 40 milioane euro (1.744,52 mil USD)
Total import în Ungaria: 730,28 mil. euro (901,81 mil. USD)
Schimburi bilaterale de mărfuri: 2.143,69 mil. euro (2.646,33 mil. USD)
Sold: +683,12 mil euro (842,71 mil USD)

EvoluÅ£ia înregistrării firmelor cu capital ungar în România
1998: 448
1999: 314
2000: 367
2001: 324
2002: 355
2003: 418
2004: 674

Experienţa UE după aderarea Poloniei, Cehiei, Slovaciei şi Ungariei

Conform unui studiu recent al Observatory of European SMEs, realizat pe 19 ţări din UE, 99,8% dintre companiile UE sunt IMM-uri, cu o pondere a angajaţilor de 69,7% din totalul de angajaţi, cu o participaţie la valoarea adăugată de 51,8% şi cu o participaţie medie la export de 20%. Astfel, la primul an de după aderarea celor patru ţări fost comuniste, analiştii au identificat următoarele riscuri:

• ApariÅ£ia în spaÅ£iul UE a forÅ£ei de muncă ieftine din Europa Centrală ÅŸi de Est (sindromul „lăcătuÅŸului polonez” ÅŸi a „mecanicului român”)
• MigraÅ£ia investiÅ£iilor către noii membri UE
• Blocarea instituÅ£iilor UE

Experienţa Ungariei după primul an de la aderare

• Falimentarea masivă a IMM-urilor (cca 60%)
• Åžocul deschiderii pieÅ£ei
• Intrarea masivă a produselor UE
• PreÅ£urile devin incontrolabile
• Devalorizarea salariilor ÅŸi a pensiilor
• Nefolosirea surselor de finanÅ£are UE în mod corespunzător, în urma căreia Ungaria poate să devină plătitor net la bugetul UE.

Ministerul Economiei ÅŸi Transporturilor din Ungaria are un program special de dezvoltare a IMM-urilor. Astfel, pe primul loc în planul acestui organism guvernamental stă îmbunătăţirea mediului de afaceri, apoi dezvoltarea unor consistente programe de finanÅ£are, asigurarea de granturi ÅŸi transferul de experienţă, cunoÅŸtinÅ£e ÅŸi tehnologie din UE.
În mod concret putem aminti programul „UE vine la tine acasă - peste hotare”, prin care guvernul de la Budapesta a identificat 44 de locaÅ£ii, cu 102 secÅ£iuni ÅŸi 6500 de întreprinzători, în afara graniÅ£elor Ungariei. Printre locaÅ£iile româneÅŸti prezente în acest program figurează: Arad, Huedin, BucureÅŸti, Miercurea Ciuc, Valea lui Mihai, Gheorghieni, Crasna, Tg. Secuiesc, Carei, Oradea, Salonta, Tg. MureÅŸ, Sf. Gheorghe, Reghin, Cristuru Secuiesc, Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Miercurea Nirajului ÅŸi Sovata.
Mai multe detalii puteţi obţine de la Biroul Comercial al Ambasadei Republicii Ungare la Bucureşti: tel. +40 21 212 4691, email: bucharest@itd.hu.

Cazul Slovaciei - primele experienÅ£e ale IMM-urilor în UE
În luna mai 2005, Slovacia a împlinit primul său an în UE, dar a sărbătorit ÅŸi 10 ani de la semnarea aplicaÅ£iei pentru accesul în organizaÅ£ia europeană. Conform datelor AgenÅ£iei naÅ£ionale pentru dezvoltarea IMM-urilor de la Bratislava (www.nadsme.sk), Slovacia are un mediu economic prosper datorită elaborării unui cod al muncii flexibil, unui regim al taxelor simplu ÅŸi favorabil investiÅ£iilor, crearea rapidă a unui climat favorabil dezvoltării afacerilor mici ÅŸi mijlocii prin deschiderea economiei slovace, dar ÅŸi realizarea unei creÅŸteri economice fără precedent.

Din 74.207 companii înregistrate legal în Slovacia, 73.554 sunt IMM-uri, adică un procent de 99,1%, ce cuprind 336.640 licenÅ£e pentru micul comerÅ£, 13.683 sunt licenÅ£e pentru profesiuni liberale ÅŸi 10.055 de licenÅ£e de fermieri. După sectorul de activitate, IMM-urile slovace se împart astfel: industrie – 67.498, construcÅ£ii – 62.621, comerÅ£ – 144.392, hoteluri ÅŸi restaurante – 18.435, transporturi, poÅŸtă ÅŸi telecom – 18.538, servicii comerciale – 64.945, servicii publice – 17.163 ÅŸi alte sectoare – 16.602.

Studiul Euromoney: Riscul de ţară
Ungaria este a treia cea mai stabilă Å£ară din zona central-est europeană, după cum arată cel mai recent raport al riscului de Å£ară al Euromoney. Slovenia a primit cel mai ridicat punctaj la toate categoriile analizate de către renumita revistă financiară, ajungând astfel la acelaÅŸi nivel cu Grecia în top. Cehia se situează mult mai bine decât Ungaria la capitolul riscului politic ÅŸi al situaÅ£iei datoriilor, randamentul celor două economii evaluate fiind practic identic. Rezultatele obÅ£inute de Polonia ÅŸi Slovacia sunt cu puÅ£in în urma Ungariei. Astfel, în comparaÅ£ie cu 2004, Ungaria a regresat de pe locul 36 pe 38, în timp ce Cehia a avansat de pe locul 39 pe 35. Ungaria reprezintă un nivel de risc identic cu cel al Coreei de Sud. La elaborarea topului riscului investiÅ£ional pe naÅ£iuni, Euromoney are în vedere în primul rând riscurile politice, respectiv evaluarea stării de sănătate ÅŸi de competitivitate a economiilor. În afară de aceste două criterii fundamentale, mai contribuie la finalizarea analizei situaÅ£ia datoriilor, ratingurile de Å£ară ÅŸi indicatorii financiari internaÅ£ionali.