De ce nu poate demisiona domnul Vlădescu?

O ştire paradoxală, cum numai în România se poate întâmpla, ne-a invadat atenţia astăzi. Una dintre firmele ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu, se află pe lista societăţilor executate silit de Fisc. În orice ţară de pe planeta Pământ, în momentul apariţiei unei asemenea informaţii, ministrul cu pricina (cu atât mai mult cel al Finanţelor) îşi dă demisia de onoare (sau premierul îl descarcă de sarcinile ministeriale), cu scuzele de rigoare pentru actul de indisciplină financiară, pentru nerespectarea prevederilor legii, dar mai ales pentru prostul exemplu oferit contribuabililor la buget, cărora le cere cu insistenţă să fie corecţi. Se va întâmpla aşa ceva în România? Nu, pentru că bunul simţ a murit de mult, grobianismul şi manelismul politic (difuzate prin media) acoperind orice urmă de reacţie sănătoasă a societăţii. De reamintit că în urmă cu numai câteva zile, acelaşi ministru era ironizat pe prima pagină din Financial Times cu ştirea că o vedetă rock din România (Dan Bittman) a fost aleasă în postura de consilier la Ministerul Finanţelor, într-o ţară în plină criză economică şi datoare vândută FMI, care îi finanţează salariile de stat şi pensiile.

Cauza execuţiei silite
Astfel, ministrul Finanţelor a ajuns să fie executat de o instituţie pe care o are în subordine, conform informaţiilor din cotidianului Evenimentul Zilei. Firma Boss Construcţii şi Consultanta SRL, unde Vlădescu are 47% din capital, figura, la 30 septembrie anul trecut, cu datorii la bugetul de stat, provenind din TVA, de 359 de lei. Pentru aceasta sumă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) declanşase executarea silită. Firma respectivă oferă consultanţă pentru afaceri şi management, fiind înfiinţată în aprilie 2004, iar în 2008 a avut un profit de 1,4 milioane de lei (circa 390.000 de euro), la o cifră de afaceri de 7,4 milioane de lei (peste 2 milioane de euro). Potrivit declaraţiei sale de interese, Vlădescu deţine părţi sociale în 12 companii, dintre care două sunt radiate sau în curs de radiere.

Cine este domnul Vlădescu?
Actualul şef al Finanţelor are 52 de ani şi este cunoscut ca o persoană boemă, deţinând ca avere două maşini, o remorcă, două motociclete (una Harley Davidson), patru apartamente cumpărate între 1998 şi 2008 şi un al cincilea moştenit, multe ceasuri şi tablouri dobândite în perioada 1990-2009 de circa 55.000 de euro, conform propriei declaraţii de avere. Ministrul mai deţine şi o armă de vânătoare, un pistol, precum şi alte obiecte valoroase de artă. În privinţa banilor, domnul Vlădescu are conturi şi depozite la patru bănci, cu sume economisite de circa 392.500 de lei, 2.100 de euro şi 54 de dolari. Datoriile sale însă sunt la fel de mari, la Marfin Bank un credit de peste 150.000 de euro şi altul de peste 160.000 de euro, iar la CEC Bank (bancă de stat) are o descoperire de cont de 39.000 de lei. Veniturile ministrului român al Finanţelor s-au cifrat, în 2009, la 410.620 de lei, adică peste 34.200 de lei pe lună. Banii au ca provenienţă CEC Bank şi Romavia, unde dl. Vlădescu este membru în Consiliul de Administraţie, de la Fondul Proprietatea, unde acesta a fost preşedinte de comisie, şi de la PUB Euroconsulting, unde ministrul este şi astăzi director.

Vlădescu vrea „o reformă completă a fiscului şi administraţiei publice"
Cum reacţionează domnul ministru? Cu declaraţii internaţionale. „Sistemul de taxare şi administraţia publică au nevoie de o reformă completă, nu doar de ajustări", susţine de la Viena, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, astăzi 20 ianuarie. El a arătat că îmbunătăţirea sistemului de taxare nu este suficientă pentru a putea atinge un nivel de venituri bugetare de 35-36% din PIB, şi de aceea trebuie regândit în totalitate. În ceea ce priveşte administraţia publică, Vlădescu susţine, de asemenea, că este nevoie de o reformă profundă care să cuprindă şi schimbarea mentalităţii, care ar fi benefică pentru viitorul României. „Pentru amândouă reformele este nevoie de multă voinţă politică", a adăugat Vlădescu. El a precizat că nu există o decizie la nivel guvernamental, dar aceasta este viziunea sa personală. Pe de altă parte, Vlădescu crede că în 2010 şi 2011 România va oferi surprize plăcute în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

Totuşi, România, pe locul 63 din 179 de ţări la libertatea economică
Indiferent de percepţiile noastre asupra economiei interne, instituţiile de analiză internaţională a climatului economic global au ridicat poziţia României în ierarhia internaţională a economiilor. Astfel, indicele libertăţii economice calculat anual de Heritage Foundation s-a îmbunătăţit pentru România cu un punct în 2010, la cota 64,2, plasând economia românească pe locul 63 din cele 179 de ţări incluse în clasament. România împarte locul 63 cu Franţa, care are acelaşi punctaj, şi este încadrată de Portugalia (64,4) şi Arabia Saudită (64,1), conform Reuters.

România se situează acum înaintea unor state ca Tailanda, Turcia, Polonia (singura economie europeană ce nu a intrat în recesiune), Africa de Sud, Grecia, Italia, Bulgaria, Croaţia, Egipt, Brazilia, India, China, Rusia sau Argentina. Suntem însă devansaţi în top, în afară de majoritatea economiilor dezvoltate din Vest, şi de ţări precum Georgia, Botswana, Uruguay, Cehia, Slovacia, Ungaria, Letonia, Slovenia, Israel, Columbia, Panama, Trinidad Tobago sau Jamaica.

Analiza pe criterii ne plasează pe muchie
Indicele Fundaţiei Heritage este calculat după zece criterii. România a înregistrat îmbunătăţiri pentru cinci dintre acestea, patru s-au înrăutăţit, iar unul a stagnat faţă de 2009, se arată în raportul Heritage Foundation. Astfel, libertatea comercială, libertatea de a investi, drepturile de proprietate, libertatea faţă de corupţie şi libertatea muncii s-au îmbunătăţit în România în acest an, libertatea financiară are un scor similar cu cel din 2009, iar libertatea de afaceri, libertatea fiscală, cheltuielile publice şi libertatea monetară au scoruri uşor sub cele de anul trecut.

Cine rămâne în top?
Clasamentul libertăţii economice pentru 2010 este condus, ca de obicei, de Hong Kong şi Singapore, care au obţinut 89,7, respectiv 86,1 din scorul maxim de 100 de puncte. Topul primelor zece ţări din lume după libertatea economică în 2010 este completat de Australia, Noua Zeelandă, Irlanda, Elveţia, Canada, Statele Unite, Danemarca şi, respectiv, Chile. Alte clasări notabile în top sunt Marea Britanie (locul 11), Luxemburg şi Olanda (14, respectiv 15), Japonia (19), Austria şi Germania (22, 23), Cipru (24), Spania (36), Mexic (41), Emiratele Arabe Unite (46). De remarcat şi plasarea celor patru mari economii emergente ale grupului „BRIC", Brazilia, Rusia, India şi China, sub locul 110. Libertăţile economice s-au redus dramatic de-a lungul anului 2009, în urma cheltuielilor publice masive şi a intervenţiilor guvernamentale pentru salvarea unor bănci şi companii de la faliment, în contextul crizei globale, iar tendinţa ar putea pune în pericol perspectivele economiei mondiale.