Obiectivul MCTI: 4 milioane abonaţi broadband în 2009

Obiectivul MCTI este ca România să atingă 4 milioane conexiuni broadband în următorii 4 ani. “România anului 2009 va avea aproximativ 4 milioane de conexiuni broadband”, a estimat ministrul Zsolt Nagy, pe 4 mai 2006, la “Ziua Comunicaţiilor” la CERF 2006.

Cifra avansată de ministrul MCTI ar alinia România la nivelul UE în 2009, fiind echivalentă cu o penetrare de cca. 25% din populaţia României, faţă de 3,46% la sfârşitul lui 2005. Rata de penetrare broadband în UE25 era deja de 11,5% în octombrie 2005, cu 53 mil. linii şi o creştere combinată de 20 mil. în 2005 (52.000 de noi conexiuni broadband/zi). Pentru a ajunge la 4 milioane de conexiuni, România are nevoie de o creştere de peste 5 ori a numărului actual de 750.000 de conexiuni - sau o creştere anuală de peste 50% în următorii 4 ani. Ritmul de creştere al pieţei conexiunilor broadband în România a fost de 96% în 2005 - sau 1009 conexiuni noi pe zi, care ar trebui să ajungă la 3.600 noi conexiuni pe zi în 2009.

Pe lângă creşterea asigurată de cererea de bandă largă din marile centre urbane, pe care se concentrează furnizorii din piaţă, ministrul mizează pe cererea creată de proiecte de infrastructură şi de dezvoltare de conţinut în care includerea zonelor şi a păturilor sociale dezavantajate economic justifică prezenţa statului român.

Guvernul intenţionează să înceapă din această toamnă implementarea unui plan de finanţare pe 5 direcţii: educaţie, cercetare-dezvoltare, economie, divertisment şi integrarea serviciilor publice şi private.
Numit “Strategia Naţională de Broadband”, planul e elaborat de MCTI, ANRC şi IGCTI cu asistenţa unui consultant ce urmează a fi selectat prin licitaţie şi care va trebui să producă în 4-5 luni un studiu al modelelor posibile de finanţare ţinând cont de constrângerile UE. Aceasta nu permite acordarea de “ajutoare de stat” către companii, care să asigure accesul companiilor româneşti la finanţări UE din 2007.
MCTI a organizat acum 2 luni o primă licitaţie pentru serviciile de consultanţă financiară, cu un caiet de sarcini complet, dar care a eşuat pentru că a atras numai un singur ofertant.
Proiectele de infrastructură broadband vizate de MCTI vor utiliza toate tehnologiile noi ce permit reduceri de costuri, inclusiv WiMAX pentru bucla locală din rural şi mic-urban sau liniile electrice (PLC - powerline communications) pentru rural.

Pe partea de conţinut, proiectele de servicii publice dezvoltate de MCTI, care vor folosi comunicaţii în bandă largă, includ Sistemul Electronic Naţional, Sistemele Electronice pentru Plata Taxelor Locale, Formulare Administrative Online şi Plata Online a Amenzilor de Circulaţie.

Pe partea de reglementări, MCTI susţine extinderea accesului în banda largă prin coborârea barierelor pentru noii intraţi pe piaţă, în particular dând acces la bucla locală a RomTelecom.
Cu toate acestea, piaţa broadband din România este dominată de furnizori ce folosesc propriile infrastructuri, mai ales de cablu (33% din piaţă) şi reţele mobile (50%). DSL (tehnologia de bandă largă ce foloseşte liniile telefonice tradiţionale) deţinea sub 1% din conexiunile broadband la sfârşitul lui 2005. Iar Romtelecom este singurul ce anunţă acum creşteri semnificative la serviciul său ADSL, ceea ce indică persistenţa unor bariere de intrare încă ridicate pentru alţi furnizori DSL.
Ministrul a mai menţionat că în UE noii intraţi au o cotă de piaţă combinată de 50%, mulţi dintre ei folosind reţelele operatorilor naţionali pentru furnizarea serviciilor.

Acordarea următoarelor două licenţe 3G, o tehnologie de bandă largă mobilă pentru laptopuri şi echipamente mobile, cu viteze comparabile cu cele ale DSL, va avea loc cel mai devreme la sfârşitul verii 2006.