Piaţa infrastructurilor telecom în România: furnizori şi operatori

2006-07-26

Ion VACIU şi Camelia LUNGU

Dosarele COMUNIC@ŢII Mobile

Piaţa infrastructurilor telecom în România: furnizori şi operatori

Strategii broadband în România 2006
Convergenţa fix-mobil
Convergenţa industriilor telecom şi media
Viitorul industriei telecom în România: Drumul e liber

În ultimul timp au avut avut loc mutări spectaculoase la nivel internaţional - fuziunile dintre Lucent şi Alcatel, de curând Nokia-Siemens şi, prima dintre ele, Marconi şi Ericsson. Ţinând cont de aceste mutaţii profunde care încă nu afectează dar probabil în foarte scurt timp se va întâmpla şi la noi ceva relevant în acest sens, ne-am gândit să trecem în revistă peisajul de la noi din ţară şi să vedem care sunt relaţiile dintre actorii care furnizează infrastructura pe piaţa de telecom, atât cea fixă, cât şi cea mobilă, cât şi operatorii care scot venituri din aceste infrastructuri.

A doua masă rotundă dedicată industriei telecom din România a dezbătut stadiul dezvoltării tehnologice a pieţei româneşti de infrastructuri atât din perspectiva furnizorilor de infrastructuri, cât şi a operatorilor. Emisiunea filmată "Radiografia pieţei româneşti de infrastructuri telecom" i-a avut ca invitaţi pe cei mai importanţi jucători de pe piaţă:

Participanţi:
Dan Bedros - preşedinte şi director general Alcatel România,
Adriana Boersma Rodriguez - country manager Ericsson România şi Republica Moldova,
Clark Chuanzhong Li - director general ZTE România,
Marian Pantazescu - senior director network operations Vodafone România,
Dan Gârlaşu - director departament vânzări infrastructură tehnologică Oracle România şi
Alain Ozan - vice-president Eastern Europe & CIS Oracle.

Moderator:
Ion VACIU - Director General Revista COMUNIC@ŢII Mobile

CD extra:
Dezbaterea a fost filmată, documentarul video putând fi vizionat pe CD-ul revistei noastre, ediţia 67/iulie 2006, ca şi pe YouTube:

Conform ultimelor cifre de la compania Point Topic pe trimestrul 1 din 2006, România figurează pe locul 4 în TOP 10 mondial la creşterea numărului de linii fixe broadband în intervalul Q1 2005 - Q1 2006. Cum văd furnizorii telecom piaţa broadband şi cum de a ajuns România în top 10? Alcatel şi Ericsson, au participat la crearea bazelor acestei creşteri atât ca furnizori de echipamente broadband ai RomTelecom, cât şi ai noilor infrastructuri de bandă largă mobilă 3G şi 3,5G ai operatorilor mobili Vodafone România şi Orange România.

În opinia liderilor acestor companii, Adriana BOERSMA RODRIGUEZ – Country Manager Ericsson România & Republica Moldova, şi Dan BEDROS – Preşedinte & Director General Alcatel România, viitoarele creşteri pe broadband, dar şi ale industriei telecom autohtone vor veni din zonele non-urbane, cu putere de cumpărare redusă. Ruralul, locuit de 45% din populaţia României, s-a profilat ca o bună oportunitate de business pentru toate companiile prezente la masa rotundă. Chiar şi pentru operatorii mobili, viitoarele creşteri pe servicii de voce vor veni din rural, preconizează Marian PANTAZESCU – Senior Director Network Operations Vodafone România.

Banda largă, în schimb, este văzută ca un serviciu încă eminamente urban, iar viitorul său în România, ca şi în restul Europei, este legat de convergenţa fix-mobil, în primul rând în mediul de business, cu "mobilul ca o extensie a biroului", dar odată cu răspândirea ofertelor FTTH (fibre to the home), convergenţa fix-mobil va avea toate condiţiile să se dezvolte pe piaţa de masă.

Strategia naţională broadband: creşterea viitoare va veni din rural
Adriana BOERSMA RODRIGUEZ: Cred că cel mai important este ajutarea guvernului să aducă banda largă nu numai în oraşele mari, ci şi în oraşele mici, deoarece eu cred şi Ericsson crede cu tărie că PIB-ul României este foarte strâns legat de penetrarea broadband şi de penetrarea mobilă.
Astfel, este extrem de important ca guvernul, împreună cu operatorii şi furnizorii să lucreze împreună pentru a mări PIB-ul acestei ţări. Prin aceasta, banda largă va avea foarte mult succes, deoarece va aduce noi locuri de muncă, iar PIB-ul va creşte şi în acele zone. Şi cred că România are o creştere relevantă nu numai în oraşe, ci şi în satele mai mici. Mai cred că Moldova e similară în multe privinţe cu oraşele mai mici din România. Şi acolo au loc creşteri importante.
Cred că ceea ce trebuie să facă guvernul României împreună cu operatorii şi furnizorii este să descopere şi cum să atragă noi produse şi servicii cu ARPU (venit mediu per utilizator) scăzut. Global, am atins în GSM 2 miliarde de utilizatori, acum ne îndreptăm spre următorii 2 miliarde. Important este că noul ARPU pentru operatori ca Vodafone şi alţii nu va mai fi de 10-15 euro/lună, ci de 2-3 euro/lună. Ei vor fi profitabili în continuare, dar este sarcina guvernelor, operatorilor şi furnizorilor să lucreze împreună pentru a oferi soluţiile ca toată lumea să poată beneficia de această revoluţie Internet la care începem să asistăm.

Dan BEDROS: Creşterea Romtelecom a fost pregătită mai demult în sensul pregătirii backbone-ului, pregătirii site-urilor, dar decizia a venit destul de târziu, fiind determinată în primul rând de dinamismul operatorilor mobili de a trece pe 3G, de decizia operatorilor de cablu de a trece pe VoIP şi Internet. Deci din momentul acesta ei nu aveau de ales, trebuiau clar să decidă să treacă pe broadband şi acesta este singurul viitor al operatorilor de fix. A durat mult şi selectarea celor 2 furnizori - aproape 6 luni - pentru contractul de broadband şi NGN. Şi întotdeauna furnizorii sunt cei care trebuie să recupereze întârzierile. A trebuit să realizăm în 3 luni ce era prevăzut în 6 şi de aici creşterea de viteză. Nimic nu e întâmplător în lumea asta. Important e că Romtelecom a decis să treacă pe broadband, că piaţa e deschisă şi eu cred că pasul corect făcut de Romtelecom este că nu a început numai în oraşele mari.

Clark CHUANZHONG LI: La ZTE am început să colaborăm şi să promovăm tehnologia broadband - nu numai brandul nostru, cât şi tehnologia ca atare. Cred că şi Ericsson şi Alcatel au făcut acelaşi lucru în ultimii 3 ani, adică promovarea tehnologiei ca să dezvolte piaţa mai eficient în această regiune. Suntem încântaţi de urcarea României pe locul 4 la creşterea broadband, dar dacă ne uităm la numărul total de clienţi broadband în România (500.000), acesta este încă foarte scăzut. Acum 1 an eram responsabil şi de Grecia, Ungaria, Republica Cehă şi Polonia şi am văzut creşteri foarte mari şi rapide în domeniu.
Broadband este, într-adevăr, o tehnologie bună pentru a aduce noi venituri pentru piaţă, pentru operatori, ca şi beneficii rezidenţilor. Am lucrat din greu şi pot spune acum că am cooperat mult cu operatorii români, inclusiv cu cel mai mare, Romtelecom. Bineînţeles, Ericsson şi Alcatel sunt principalii furnizori, noi avem o mică parte din contract. Şi noi credem că guvernul şi operatorii ar trebui să acţioneze mai repede pentru a prinde ritmul pieţei globale de bandă largă. Este un business în plină ascensiune în Europa.

Vodafone: Vom lansa Super-3G anul acesta
Marian PANTAZESCU: Brandul Vodafone România a sosit de 13-14 luni şi a lansat deja câteva servicii care s-au dovedit a fi de mare succes pe pieţele vestice. Am lansat serviciile 3G, bazate pe standardul UMTS în urmă cu 13 luni. Am lansat portal mobil, la vremea respectivă Connex, pe care l-am migrat pe portalul Vodafone live! în urmă cu mai puţin de o lună. Am lansat portofoliul Vodafone pentru serviciile de roaming şi serviciile internaţionale.
Şi dacă este să vorbim despre ceea ce înseamnă broadband şi mobilitate în România, Vodafone are un roadmap foarte clar pentru a aduce împreună mobilitatea cu serviciile de bandă largă. Nu ascundem că avem planuri destul de apropiate de ceea ce Vodafone intenţionează să lanseze în pieţele mai mature, pieţele vest-europene, fie că vorbim de evoluţia serviciilor de tip 3G şi a tehnologiei 3G, de exemplu HSDPA şi evoluţiile tehnologice ale HSDPA, sau Super-3G şi chiar în acest an vom avea primele lansări în zone mai restrânse ale tehnologiei Super-3G.
Dacă e să ne gândim, Connex, care a fost lansat comercial în 1997, a fost unul dintre operatorii pionieri care a oferit servicii de date şi voce de tip broadband pentru clienţii de tip business încă din anul 2000-2001. În anul 2003, Connex a extins portofoliul cu servicii integrate fix-mobil de voce şi date şi nu vorbesc de o integrare la nivel de factură, ci integrare la nivel de reţea.
Dacă ne gândim la servicii noi, ele trebuie să se plieze pe nevoile clienţilor. România este o piaţă specifică. În fapt, nici o piaţă nu e absolut similară cu o altă piaţă. Mobile TV, de exemplu, este foarte popular în Germania, MMS este foarte popular în UK, SMS e popular cam în toate pieţele. Piaţa românească este încă o piaţă voice-centric şi va rămâne o piaţă centrată pe voce pentru următorii câţiva ani. SMS-ul este un serviciu popular şi în România, chiar cu o popularitate crescândă. Pe de altă parte, serviciile de mesagerie vocală, de exemplu, voice mail, ca utilizare este sub utilizarea din America de Nord. Aceasta este o caracteristică a pieţei europene, europenii folosesc mai mult SMS-ul decât mesageria vocală.
Penetrarea telefoniei mobile, a serviciilor de voce mobilă în zonele rurale va fi în creştere. Să nu uităm că aproximativ 45% din populaţia României trăieşte în zonele rurale şi avem nevoie să le oferim serviciile croite pe nevoile specifice acestei zone. Deci poate că multimedia şi broadband în zonele rurale vor mai dura până când vor fi chiar o necesitate.
Creşterea penetrării broadbandului, fix şi mobil, va continua, cred eu, accentuat în România, dar răspândirea lor va fi împinsă din zonele urbane şi de creşterea economică care cere, la rândul ei, creşterea productivităţii. Ca să putem oferi servicii de succes noi, ca şi industrie, ca şi operatori, împreună cu furnizorii noştri de infrastructură, avem nevoie să ne uităm foarte atent la costuri, pentru că trebuie să venim cu preţuri extrem de bune, ca oamenii să îşi poată permite serviciile în zonele rurale.

Dan GÂRLAŞU: În primul rând, cu toţii suntem martorii unui proces de virtualizare. Iată, switchul devine softswitch, faxul devine un serviciu pe telefonul mobil. În momentul în care aparatele se transformă în programe, atunci un furnizor de tehnologie software cum e Oracle este evident din ce în ce mai interesant.
În al doilea rând, observăm poate şi legătura inversă dintre broadband şi PIB-ul unei ţări, în sensul că utilizarea broadbandului permite soluţii de productivitate mai mare, scăderea costurilor şi o agilitate mai mare pentru clienţii de business. Şi aceste lucruri duc la creşterea PIB, produsului intern brut. Este, de fapt, cunoscut sub numele de efect de reţea la nivelul unei ţări.
Categoric, piaţa românească poate sări direct la această etapă de virtualizare, pentru că aici intervine fenomenul de globalizare, în care întreprinderea virtuală are un rol esenţial şi pot să spun că Oracle chiar face lucrul acesta în România. În momentul de faţă, România este, pe lângă California, Ground Zero pentru operaţiunile Oracle la nivel global. Deci iată cum se manifestă virtualizarea.

Convergenţa fix-mobil
Oracle anunţă mutări în telecom
Alain OZAN: În ce priveşte strategia Oracle şi achiziţiile în telecom, iată un pic de istorie, de unde venim. Oracle este furnizorul de baze de date al tuturor operatorilor telecom. Deci de fiecare dată când primiţi o factură de la un operator, acesta vine dintr-o bază de date produsă de Oracle. Apoi, dacă ne uităm la IP ca un standard pentru a construi, practic, servicii web şi website-uri Internet, următorul nostru pas a fost să construim website-uri şi să furnizăm infrastructura necesară construirii unui website - realizată la nivel de middleware, prin Oracle Fusion. De ce pomenesc de servicii web şi website-uri? Pe scurt, deoarece IP devine protocolul pentru transferul de voce, date, imagini, video către telefonul dvs. mobil sau către website-ul dvs., am putea spune că telefonul dvs. mobil este un website sau că un website este un telefon mobil. Aşa că noi la Oracle am zis: ştim cum să livrăm datele foarte rapid către un website. Ei bine, aceeaşi infrastructură, având IP la bază, o putem oferi operatorilor telecom. Deci, la bază, ceea ce facem noi acum este să luăm middleware-ul Oracle Fusion şi să îl extindem pentru operatorii telecom, în ceea ce numim Service Delivery Platform (SDP - platformă de livrare a serviciilor), care asigură taxarea pe care o ştiţi, dar care este, de fapt, o platformă pe care se pot construi noi servicii pentru telefoane mobile, mult mai repede. Prin servicii înţelegem lucruri ca atunci când vrei să plăteşti cu telefonul - acesta este un serviciu - sau să joci la loterie de pe propriul telefonul sau să votezi prin telefon sau să rulezi video pe telefon.

Cât despre strategia Oracle de achiziţii în telecom, am cumpărat, pentru a extinde platforma de livrare a serviciilor pe partea de back-end, Portal Software (aprilie 2006), competitorul Amdocs pe piaţa de sisteme de taxare, o achiziţie recentă, şi suntem în curs de a o integra. Am cumpărat TimesTen (iunie 2005), o companie mică, dar cheie, pe baze de date încorporate în memorie, pentru accesul foarte rapid la baze de date. Un exemplu: copiii dvs. pot accesa un tip de video oarecare pe telefonul mobil, vreţi să le daţi acces, nu aveţi unde să mergeţi pentru o bază de date pentru că durează prea mult şi atunci mergeţi în baza de date din memoria telefonului, cu Timestand, pentru a autoriza accesul. Am mai achiziţionat Net4Call (aprilie 2006), integrând produsele sale Parlay/OSA în platforma noastră SDP, pentru partea de operare a reţelei. În fine, am achiziţionat HotSip (februarie 2006), o companie mică suedeză, care ne-a adus tehnologia Session Initiation Protocol (SIP), practic o cale de a construi servicii.

Ericsson: Banda largă devine mobilă
Adriana BOERSMA RODRIGUEZ: Noi la Ericsson credem că noul val în broadband este că Internetul va deveni mobil. Mai credem că toţi aceşti oameni plecaţi la drum sunt cei care au banii care să determine o explozie în intranet, în Internet, pe care acum o vor aduce pe telefonul mobil. Pentru că ai nevoie de date şi de informaţii când eşti în mişcare, fie că te recreezi acasă cu prietenii sau eşti cu colegii la muncă. Nu trebuie să mergi la un birou să găseşti informaţia de care ai nevoie pe loc. Aşa că sunt total de acord cu Oracle că noile servicii furnizate de ei şi de multe alte companii îşi vor găsi succesul odată ce IP va deveni mobil, iar mobilul va deveni şi fix. Vorbim aici de convergenţă - noi la Ericsson credem foarte mult în această idee. Operatorii mobili vor încerca să intre pe fix, iar operatorii de fix vor încerca să devină mobili. Oracle şi companiile de servicii ca Yahoo şi Google vor intra şi ei pe această piaţă. Pentru unii vor fi clienţi, pentru alţii vor fi furnizori sau competitori, dar până la urmă este vorba de schimbare şi trebuie să învăţăm să îi facem faţă împreună. În final, important este să plasăm utilizatorul final în centrul acestor schimbări, pentru că utilizatorul final este cel care va dicta ce serviciu vrea, când îl vrea şi pentru ce vrea să plătească. Aşa gândim noi la Ericsson.
Cred că cel mai important este utilizatorul final - oamenii tineri, oamenii mai în vârstă. Oamenii înaintează în vârstă, aşa că trebuie să ai servicii diferite pentru generaţia mai în vârstă. Dar tinerii devin tot mai importanţi, pentru că şi ei au proprii bani.
Companii ca Ericsson trebuie să furnizeze soluţii de calitate şi cu bătaie lungă în viitor, care să gestioneze nu numai banda largă fixă, ci şi convergenţa dinspre fix spre mobil şi continuarea, cum a anunţat Vodafone, spre Super-3G şi 4G. Baza este o platformă de calitate, mai ales dacă vei intra în ruralul din România sau în Moldova. Ei nu au nevoie de produse 2G sau de mâna a doua, ci de cea mai bună tehnologie care există. Aici sunt de acord cu Oracle asupra interdependenţelor dintre tehnologie şi PIB.

Convergenţa industriilor telecom şi media
Dan BEDROS: Alcatel dezvoltă şi a pornit mult mai mult în ADSL, pe fix, fiind şi lider în acest domeniu. Statisticile spun că pe mobil în următorii 3 ani, 60% rămâne voce, 25% SMS, 15% imagine. Deci mobilul reprezintă extensia office-ului. Convergenţa este iminentă, deci nu va fi o diferenţă între reţelele fixe, mobile. Una din raţiunile pentru care Alcatel a achiziţionat Lucent este şi poziţionarea pe piaţă, deoarece Lucent are cea mai modernă tehnologie IMS - care creează posibilitatea viitorului convergenţei mobil-fix.
Eu cred că viitorul nostru e comun, deoarece domeniul vostru - media - va invada comunicaţiile şi va deveni un mediu de publicitate. Noi nu vom face decât să dăm suporturile. Business-ul e media, de acolo vin banii. Conţinutul. Acesta este viitorul.
Noi trebuie să creăm autostrăzile. Este o evoluţie în spirală, fiecare tehnologie generează altă tehnologie. Furnizorii de software sunt foarte inteligenţi şi foarte evoluaţi, tot ce creează azi nu mai poţi folosi peste 2 ani. Din punctul acesta de vedere trebuie să ai alt sistem, noi cu hard-ul venim cu alte echipamente. Deci piaţa este extrem de dinamică şi în România în special, pentru că, să nu uităm, creşterea cea mai mare este acolo unde nu există. România avea 10% gradul de penetrare pe fix, deci e normal. Dar ţările care pornesc mai târziu şi au o politică inteligentă sunt întotdeauna mult mai avansate, vezi Brazilia, China, Asia, Germania de Est faţă de cea de Vest.

Provocarea: IPTV şi video prin 3G
Clark CHUANZHONG LI: În domeniul serviciilor mobile 3G, România este, de fapt, cu un pas înaintea Chinei.
În China licenţele 3G abia urmează să fie acordate, sperăm, anul acesta. Dar, în acelaşi timp, operatorii de fix din China avansează rapid către 3G fix, sau reţele de generaţie viitoare (NGN - Next Generation Networks). Operatori ca China Telcom şi China Netcom au descoperit că doar cu serviciile existente de voce şi Internet de bandă îngustă nu vor putea supravieţui. Drept care au trecut rapid la reţele convergente şi la NGN. NGN, sau 3G fix, este acum o poveste de succes în China.
Cât despre broadband în China, o tehnologie importantă implementată acum de operatorii chinezi este IPTV. În România, Astral a lansat un serviciu TV digital prin reţeaua de cablu TV, dar nu ca serviciu IPTV. Cred că IPTV va fi o tehnologie importantă în următorii ani pentru operatorii de linii fixe şi există multe poveşti de succes, inclusiv în Europa - în Italia -, dar şi în China - Hong Kong Telecom - şi în America.
Furnizorul de conţinut este un factor foarte important pentru succesul acestui business. Cred că tehnologia şi serviciile IPTV ar trebui promovate foarte repede în România, pentru că este nu numai în avantajul operatorilor şi furnizorilor ca noi, ci şi al furnizorilor de conţinut, în final al sectorul IT din România, rezultatul fiind mai mult PIB.

Dan GÂRLAŞU: IPTV este o bătaie de cap pentru toată lumea. Pentru operatori, el este bandwith intensive - consumă bandă. Pentru back-office, unde suntem noi prezenţi cu soft-ul este computer intensive - consumă memorie, spaţiu pe disk. Trebuie să le creşti - iată oportunitatea pentru furnizori. Dar tot timpul trebuie să existe un compromis în modul în care utilizezi resursele. Şi atunci există strategiile de livrare a conţinutului, content delivery, şi noi la Oracle am introdus mecanisme de caching foarte eficiente în middleware, în suita Fusion, care ţin cont de context, de imaginile care au fost anterior în cache, pentru că altfel se produce o explozie a cache-ului şi practic dispozitivul respectiv nu mai poate fi folosit.
Deci avem o problemă cu optimizarea benzii, la care se lucrează. Cealaltă chestiune inteligentă care se poate face e să lucrăm la semnalizare. Şi aici protocolul SIP este cel care îl ajută pe doctor să îşi găsească omul care este disponibil, pe un PDA sau cu un telefon mobil, să îi trimită poza direct acolo unde este necesară, nu peste tot, în toată reţeaua, ca în broadcasting. Este o aplicaţie foarte la modă şi care foloseşte protocolul SIP.

Adriana BOERSMA RODRIGUEZ: Sunt şi nu sunt de acord cu ce spune Oracle. Ce cred că trebuie să înţelegem din industria mobilă şi de asemenea, să facem legătura cu ce se întâmplă în industria de cablu - deoarece ei au un canal prin care transmit o mulţime de posturi diferite către oameni, în funcţie de abonament. Deci nu urmează să deschizi întregul broadband pentru ca fiecare să îi dea o utilizare diferită, pentru că la modul acesta operatorii şi furnizorii nu vor ajunge niciodată la o soluţie, pentru că trebuie să îţi controlezi costurile. Dar dacă înţelegi mişcarea datelor şi, cum spune Ericsson, pui utilizatorul final în centru şi înţelegi mişcările acelor oameni şi apoi poţi grupa aplicaţii pentru ei, atunci poţi grupa şi fluxul video şi toate celelalte lucruri. Pentru că vei oferi soluţii diferite, cum este acum fotbalul - o mulţime de oameni se uită acum la meciuri, le poţi descărca către o mulţime de oameni, dar poate pentru comunitatea medicală sau pentru mine ca persoană individuală - ceva ce mie îmi place, lui Dan poate să nu îi placă. Deci avem interese diferite. În felul acesta ajungem să înţelegem ce putem adopta din industria de cablu. Multe din acestea se mută acum şi în mediul mobil. Deci în unele privinţe aveţi dreptate, în altele nu.

Promovăm videotelefonie prin 3G sau SMS ?
Ion VACIU: Trăim la această oră un paradox. S-au lansat şi se pregătesc servicii 3G, doar că videotelefonia, serviciul mult-aşteptat nu are succesul la public la care ne-am fi gândit şi operatorii - o să le vină şi lor rândul să motiveze - încurajează lumea să trimită SMS-uri. Facem un pas înainte către 3G, dar ne reîntoarcem către 2G.

Adriana BOERSMA RODRIGUEZ: Ce trebuie să facem este să oferim telenovele. Românilor le plac telenovelele latino-americane. Dacă veţi convinge producătorii să aducă telenovele latino sau româneşti şi să le ofere via Vodafone, atunci videotelefonia va fi un mare succes. Toată lumea se va abona la ele.

Dan BEDROS: Dezvoltarea videotelefoniei depinde şi de companiile software, care trebuie să creeze video-tipuri virtuale. Nimeni nu vrea să fie văzut unde este. În acest caz au nevoie de memoria specială să creeze o imagine virtuală cum că eşti la birou, când tu eşti la restaurant. Lumea se întreabă unde în birou, ok, vezi că trebuie să pui alt software.

Dan GÂRLAŞU: Mediile colaborative, care sunt parte din întreprinderea virtuală, sunt în atenţia noastră, într-adevăr. Pe de altă parte, noi chiar credem că piaţa video va fi stimulată de expansiunea serviciilor mobile în sectorul sănătăţii şi al educaţiei. Ştim că la Alcatel sunteţi foarte implicaţi, Vodafone a fost şi el implicat.

Marian PANTAZESCU: Dacă ne gândim la creşterea pe care au avut-o serviciile 2G la începuturi, când au fost lansate serviciile 2G, comparativ cu creşterea şi penetrarea serviciilor 3G, toate statisticile arată că 3G are o rată de creştere mai mare decât a avut-o 2G în aceeaşi perioadă de maturitate. La fel dacă ar fi să facem o comparaţie între creşterea Internetului fix, aşa cum ne amintim când a fost lansat acum 20 de ani, şi Internetul mobil, Internetul mobil creşte cu o rată mult mai mare decât Internetul fix în aceeaşi perioadă de maturitate.
La fel cum Internetul şi telefonia mobilă au schimbat modele de business, comportamente individuale, au creat industrii noi, la fel se va întâmpla şi cu broadband-ul, fie că vorbim de broadband fix, fie că vorbim de broadband mobil.
Chiar dacă serviciile de voce sunt şi vor rămâne o bună perioadă servicii extrem de importante, fixe şi mobile - pentru că, trebuie să recunoaştem, este cea mai naturală cale de comunicare umană - serviciile de comunicare multimedia cu siguranţă vor creşte şi vor crea noi oportunităţi, atât pentru industria IT&C, cât şi pentru industrii adiacente. Vorbim aici de industria media, industria de conţinut, industria de advertising.

Ion VACIU: Până în acest moment, toate aceste industrii adiacente nu erau luate în calcul de industria telecom. Nu ţin minte să se fi pus vreodată bază şi pe veniturile din aceste industrii.

Marian PANTAZESCU: E oarecum adevărat. Cu siguranţă acest trend de utilizare a serviciilor dintr-o industrie în cealaltă sau construirea unui suport cross-funcţional între serviciile dintre aceste industrii nu a început de astăzi, cel puţin din câte ştiu eu, ci se vorbeşte de convergenţa acestor industrii de cel puţin 4-5 ani, însă astăzi avem deja ocazia să vedem efectele acestei convergenţe. Şi aceasta se datorează în special broadband-ului şi în special serviciilor multimedia

Ion VACIU: Într-un interviu de anul trecut cu preşedintele Zapp am avut surpriza să aflu că şi modelul lor de business este ca şi al celorlalţi 2 operatori, Vodafone şi Orange, adică 80% voce, 20% date. Mă aşteptam ca datele la ei să fie mai mari.

Marian PANTAZESCU: Cred că proporţiile sunt similare, poate mici diferenţe. Trebuie să plecăm de la ideea că proporţiile sunt date de comportamentul utilizatorilor.
Vom vedea cu siguranţă în viitor o creştere mai importantă a serviciilor de date şi multimedia mobile.
Să nu uităm că motoarele de creştere nu se află neapărat în industria telecom, ci, cum spunea şi domnul Bedros, motoarele se află poate în industria conţinutului şi în alte industrii adiacente.

Viitorul industriei telecom în România: Drumul e liber
Ion VACIU: Anul viitor intrăm în Uniunea Europeană, comisarul Viviane Reding este foarte atentă la industria telecom. Care sunt barierele în calea business-ului mobil? Ce afectează creşterea afacerilor mobile în ţara noastră?

Dan BEDROS: Eu cred că pe piaţa mobilă competiţia există, dat fiind că sunt operatori de putere, sunt doi extrem de puternici care asigură competiţia, asta e clar. Sigur că ceilalţi doi vor să se poziţioneze, însă în cursa aceasta e greu să recuperezi timpul. Aţi văzut, Cosmote a încercat cu o ofertă "destructivă", extrem de ieftină - incredibilă, de fapt - şi a blocat reţeaua. Nu se poate nici aşa.
Sigur, sunt eforturi vizibile în politica de roaming pe pare o au operatorii, s-a redus mult roamingul, acesta era destul de mult, aproape 50%, iar preţurile au scăzut.
Părerea mea este că acum creşterea domeniului este legată de politica buclelor locale - care nu prea există. Încă nu există o concepţie asupra politicii care se va lua privind WiMAX. Vor fi licenţe naţionale, licenţe limitate? Sunt întrebări la care trebuie să primim răspunsuri pentru ca fiecare să îşi poată face un plan. Sunt ţări în care WiMAX s-a dat administraţiilor locale, cum e în Grecia, ca să realizeze bucle locale şi în zone rurale. Câte licenţe vor fi, câte vor fi naţionale, câte vor fi locale, va exista măcar ideea unor licenţe naţionale sau vor fi numai locale? Pentru că sunt ţări numai cu licenţe locale. Iar dezvoltarea trebuie făcută şi pe fix, şi pe mobil, pentru că banda, frecvenţele sunt limitate.
De asemenea, trebuie făcute proiectele urbane privind NetCity, introducerea de fibră optică în oraşe. Evident că va exista şi fiber-to-the-home şi, în paralel, reţeaua mobilă va asigura convergenţa.
Acesta este domeniul care s-a dezvoltat cel mai mult în România. Acelaşi lucru se întâmplă şi la nivel european. Deci tehnologiile sunt similare. Nu vorbesc de gradul de penetrare, dar tehnologiile sunt aceleaşi, deci avem exact acelaşi nivel de dezvoltare. Limitarea depinde de puterea de cumpărare. Altfel, există toate condiţiile ca să se dezvolte.

Adriana BOERSMA RODRIGUEZ: Noi la Ericsson am reuşit să acoperim tot portofoliul, de la fix la mobil şi investim mult în R&D, aşa că pentru noi barierele nu prea există pe partea de tehnologie, ci este mai mult vorba ca, împreună cu guvernul şi clienţii noştri, să înţelegem cum putem ajuta utilizatorul final, în special în zonele în care România chiar trebuie să îşi mărească PIB-ul, cele din afara marilor oraşe.
Ar trebui, poate, să ne uităm la ţări ca India sau Philippine, unde oportunităţi cum a încercat Cosmote să creeze, de exemplu, cu preţuri foarte mici, chiar funcţionează, operatorii câştigă bani buni, iar oamenii beneficiază. Dar ei abordează altfel piaţa. Soluţiile trebuie croite special pentru acele zone. Nu poţi merge pur şi simplu cu produse şi soluţii obişnuite şi să te aştepţi ca utilizatorul final să se comporte la fel. Trebuie ţinut cont de diferenţe. Chiar cu creşterea ridicată înregistrată de România, în termeni de penetrare a serviciilor rămân de cucerit arii foarte vaste. Din nou, va fi vorba în special de rural şi va fi nevoie de soluţii şi produse diferite, iar Ericsson este gata să ajute operatorii şi guvernele să ofere soluţii mai bune şi eficiente în termeni de costuri pentru a răspunde acelor nevoi. Da, există bariere, dar nimic care să nu putem rezolva împreună.

Ion VACIU: Analiştii avansează ideea că WiMAX va fi eclipsat pe piaţă de HSDPA şi că WiMAX va fi implementat la ţară, cu HSDPA pentru zona urbană.
Adriana BOERSMA RODRIGUEZ: Nu sunt deloc de acord. Există deja soluţiile pentru a furniza pe frecvenţele deja disponibile operatorilor, soluţii care sunt chiar ieftine decât noile produse ce folosesc frecvenţe încă nealocate.

Dan BEDROS: Părerea mea e că o tehnologie chiar dacă există în laborator, nimeni nu o forţează atâta timp cât nu se epuizează posibilităţile tehnologiilor care există. Încă o dată, nu sunt limitări tehnologice. Limitările ţin de content, de piaţă.
Părerea mea e că vor apărea tehnologii dedicate televiziunilor, total diferite de ce există. Televiziunea va acapara bugetele. De fapt, Israelul a demonstrat: un operator de talia lui Bezeq a fost cumpărat de o televiziune.

CONCLUZII
Telenovele pentru mass-market
Adriana BOERSMA RODRIGUEZ: Ericsson are produse nu numai pentru broadband fix, ci şi pentru broadband mobil şi credem în convergenţa nu numai dinspre fix spre mobil, ci şi dinspre mobil spre fix. Avem produse disponibile, avem clienţi în România din ambele zone, aşa că suntem foarte dispuşi să ne aducem produsele în România.
Mesajul pentru media este: dezvoltaţi telenovele ca să le transmitem prin 3G, pentru că vor fi un succes.

3G pentru mediul enterprise
Dan GÂRLAŞU: Noi la Oracle credem şi suntem gata să lucrăm cu operatorii şi cu furnizorii de telecom ca să aducem expertiza noastră în zona de enterprise, unde 3G-ul încă poate fi exploatat profitabil pentru jucători. În afară de această înţelegere a domeniului de enterprise pe care noi o avem, avem, de asemenea, platforme cu disponibilitate ridicată fără de care operatorii nu acceptă să discute. Este vorba de cei cinci de 9, de disponibilitate de 9,9999%, pe care o aduce platforma de grid computing, cu care noi suntem foarte bine familiarizaţi?

Alain OZAN: Cred că Oracle este foarte atractiv, deoarece software-ul se află acum în miezul industriei telecom.

IPTV şi videotelefonie
Clark CHUANZHONG LI: ZTE Corp. oferă, ca şi Ericsson şi Alcatel, soluţii pentru majoritatea domeniilor din sectorul telecom, pentru reţele fixe şi mobile. De asemenea, ZTE este şi un furnizor de platforme IPTV, ca şi Alcatel. De altfel, împreună cu Alcatel, suntem furnizorul numărul 2 de platforme IPTV pe piaţa din China. Toate aceste soluţii le putem oferi companiilor şi operatorilor din România.
Pe partea mobilă, din nefericire pentru noi piaţa de infrastructură 3G s-a împărţit deja între Ericsson, Alcatel şi Siemens. Dar pentru terminale, putem oferi de la videotelefoane mobile la carduri de date.
Pe reţele fixe cred că avem o şansă egală cu competitorii noştri de aici, chiar dacă ei sunt prezenţi de mai multă vreme pe această piaţă. Pentru companiile mobile, putem, de asemenea, oferi diferite servicii. Suntem bucuroşi să fim unul din furnizorii globali ai grupului Orange, aşa cum este şi Alcatel.

Convergenţa mobil-broadband
Marian PANTAZESCU: Planurile Vodafone în România, pe termen scurt şi pe termen lung, sunt foarte apropiate de planurile globale. Vodafone crede că piaţa din România creşte, va creşte în continuare şi va ajunge la un grad de maturitate, în câţiva ani foarte apropiaţi, similar cu maturitatea pieţei din Europa de Vest. În consecinţă credem că serviciile care vor fi cerute de consumatorii sau companiile din Europa de Vest îşi vor găsi locul mai devreme sau mai târziu şi în piaţa din România. Credem cu tărie în convergenţa mobil cu broadband şi avem un roadmap clar pentru dezvoltarea infrastructurii 3G, atât în perspectiva acomodării de servicii suplimentare, a creşterii capacităţii de transmitere, cât şi a acoperirii la nivel naţional.
Tehnologiile evoluează foarte rapid, vom avea din ce în ce mai multă inteligenţă atât în infrastructură, cât şi în terminale, dar în cele din urmă ceea ce va prima va fi necesitatea clientului şi abilitatea operatorilor şi application service provider-ilor de a acoperi aceste nevoi cu servicii uşor de utilizat şi disponibile pe zone cât mai largi, la preţuri cât mai bune.

Sectorul public are de lucru
Dan BEDROS: Orange şi Vodafone sunt pe o direcţie consolidată, au motoarele în plin. Domeniul acesta, e clar, aparţine unor investiţii private. Şi ele merg.
Părerea mea este că faza următoare depinde mult de stat, respectiv de politica guvernului, pentru că businessul devine în mare măsură non-telecom - înţelegând aici CFR, poliţie, administraţie, e-health etc. În ceea ce priveşte sistemele de securitate, e clar că trăim într-o lume nesigură, trebuie să introducem supraveghere video pe mai toate arterele, în oraşe, şcoli, deci aici este evident activitate pentru toată lumea, pentru că necesită software, recunoaştere de imagine, transmisie video etc.
Avem dezavantajul că nu suntem foarte dezvoltaţi în privinţa informatizării administraţiei, deci este enorm de lucru. Trebuie creată o reţea naţională de date pentru cuplarea tuturor administraţiilor şi aici trebuie o politică, nu de subvenţionare, dar de promovare a investiţiilor.
Noua lege a sănătăţii prevede crearea de noi spitale, regionale, ce vor fi legate pe video cu localităţile mici - ceea ce s-a făcut în Chilia. De exemplu, până la sfârşitul anului vom lega spitalul din Treviso de spitalul din Timişoara pe satelit, pentru că sunt 15.000 de cetăţeni italieni în zona Timişoara care plătesc asigurarea medicală în Italia şi care au nevoie de asigurare în Timişoara. Italienii, cum sunt mult mai "orientaţi", au obţinut o finanţare europeană. Ceea ce am constatat, însă, făcând analiza, este că sunt 30.000 de români în zona aceea. Deci schimbările de oameni, care sunt masive în Europa, necesită comunicaţii. De altfel, e clar că România urmează modelul Franţei, de multe ori. De exemplu, trebuie să introducem şi la noi cartea de identitate pentru sănătate şi asigurare. Or pentru aceasta trebuie să ai terminale, trebuie să ai reţea, toate trebuie să fie cuplate şi piramida se dezvoltă şi e de lucru pentru toată lumea.
Deci eu cred că avem de lucru fără probleme pe următorii ani. Problema fundamentală e dacă suntem în stare să ne pregătim să accesăm fondurile europene. Guvernul spune că astăzi capacitatea noastră de a absoarbe fondurile europene este de 20% numai. E incredibil, numai 20%. Aici multinaţionalele pot ajuta.

Acces la fondurile europene
Alain OZAN: Când conduceam Oracle Ungaria, am construit un site, în 1994, numit DirectEurope, unde practic dădeam acces la toată documentaţia pentru aplicare pentru fonduri. Aveam un catalog al tuturor fondurilor disponibile pe tipuri de iniţiative. Am lucrat cu OTP, cea mai mare bancă din Ungaria. Puteai să îţi depui formularul de cerere cu proiectul şi aveam un consultant - nu de la Oracle, ci din companii private - care se uita pe proiect, mai punea întrebări şi îl finaliza. Întrebarea este: vrem să facem acelaşi lucru în România?

Listeaza | Trimite link-ul prin e-mail

Despre autor:

Apasa aici pentru a trimite e-mail!

Ion VACIU şi Camelia LUNGU -

Alte articole similare

Dosar de liberalizare ( de Camelia LUNGU )
Dosar: Bucla locală în 2004 ( de Roxana ONEA )
Dosar Telecom Asia ( de Roxana ONEA )
DOSAR IMM: IMM-urile nu sunt pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană ( de Ion VACIU )
BIROUL MOBIL: Multe servicii şi produse pentru o piaţă needucată ( de Roxana ONEA )
CDMA 450MHz - noua tentaţie pentru investiţii în comunicaţii mobile ( de Ion VACIU )
DOSAR 3GSM CEE: Europa Centrală şi de Est oferă mari oportunităţi de creştere ( de Ion VACIU )
Dosar CERF 2006: Până la societatea cunoaşterii, liderii politici trebuie să convingă firmele să comunice ( de Ion VACIU )
Prima revista din România furnizor de conţinut video ( de Ion VACIU şi Roxana ONEA )
Retail, vânzări şi distribuţie în comunicaţiile româneşti ( de Ion VACIU şi Camelia LUNGU )
Radiografia pieţei româneşti de infrastructuri telecom ( de Ion VACIU şi Roxana ONEA )
Dosar de licitaţie 3G: Operatorii 3G - discreţi, licitanţii - foarte secretoşi ( de Ion VACIU )
Gala Premiilor C@M 2006 - Secretele excelenţei unei pieţe de succes ( de Ion VACIU )
Conexiuni de date mobile româneşti în teste ( de Ionuţ BOLOGA )
Congresul 3GSM 2007: O nouă industrie aşteaptă să seducă imaginarul colectiv ( de Ion VACIU )
Dosar iPhone: Apple reinventează telefonul ( de Camelia LUNGU )
CERF 2007: Comunicaţii de business într-o lume mass-market ( de COMUNIC@ŢII Mobile )
Gala COMUNIC@ŢII Mobile 2007: Elita industriei de comunicaţii premiată pentru excelenţă ( de Ion VACIU )
CDMA450 Digitalization - dosarul conferinţei ( de Ion VACIU şi Roxana ONEA )
DOSAR AŞII TELECOM 2008 ( de Ion VACIU şi Roxana ONEA )
CERF 2008 & Ziua Comunicaţiilor 2008 ( de Ion VACIU )
Dezbaterile COMUNIC@ŢII Mobile 2008: Industria românească IT&C între crize şi reglementări ( de Ion VACIU )