Preşedintele Băsescu într-o direcţie opusă: Alege Chişinău şi Cahul în loc de Davos

Fiecare om politic are voie, numai în România, să facă ce-i trece lui prin minte după ce s-a ales cu voturile celor pe care i-a convins să-l voteze. Asta e o meteahnă care-i străbate pe aleşii naţiunii, de la preşedintele din Cotroceni, până la ultimul parlamentar din fundul sălii Palatului Poporului. Astfel, dacă toată planeta la nivel de lideri economici şi politici se află la Forumul Economic Mondial de la Davos - capitala afacerilor şi a strategiilor globale în aceste zile, este şi firesc ca preşedintele Băsescu să viziteze … Chişinăul, capitala celui mai sărac stat din Europa cât de cât continentală. Acum, dacă am recurge la sinceritate: cine ar fi invitat actuala conducere a ţării la Davos, cine ar fi fost partenerii de discuţii pe teme politice şi mai ales economice şi care ar fi fost provocările pentru oamenii de afaceri autohtoni? Într-un club select, cum e cel de la Davos, nu poţi să te auto-inviţi, chiar dacă ai bani să plăteşti, pentru că încrederea şi prestigiul se cuceresc cu greutate, cu educaţie şi mai ales cu fapte.

Mai ascultă cineva de consilieri în ţara asta?
Chiar şi pentru un ne-specialist în politică externă o trecere prin CNN, Euronews, BBC, Deutsche Welle şi alte canale serioase de ştiri ale lumii ar releva incidenţa importanţei fenomenului de la Davos pentru liderii internaţionali. Şefi de state, premieri, şefi de companii multinaţionale, într-un cuvânt lumea care contează în politică şi afaceri se află în aceste zile la Davos. Acolo se fac şi se desfac afacerile anului 2010, acolo se ia pulsul crizei şi se anticipează care sunt cele mai bune măsuri pentru ieşirea din recesiunea financiară mondială. Dacă nu ar fi greşit direcţia, la 180 de grade, ajungând la Chişinău, unde sincer nu se mai întâmplă nimic de decenii bune, şeful ţării ar fi putut afla de exemplu că:

România şi alte state europene pot intra în incapacitate de plată, în câţiva ani
Mai multe state europene, printre care şi România, riscă intrarea în incapacitate de plată, în anii următori, în pofida sprijinului primit de la FMI, susţine Kenneth Rogoff, fost economist-şef al FMI, pentru cotidianul austriac Der Standard. Fondul oferă un sprijin financiar consistent ţărilor europene confruntate cu probleme bugetare, care astfel „cumpără timp", pretinde Rogoff, prezent la Forumul Economic de la Davos. Va fi dificil pentru instituţia financiară să salveze toate statele pe care le sprijină, deoarece unele dintre acestea au acumulat deficite „intolerabil de mari", a adăugat Rogoff, în prezent profesor la Universitatea Harvard din SUA. „În anii următori vom vedea câteva state intrând în incapacitate de plată", a mai adăugat Rogoff, nominalizând Ucraina, Letonia, România, Ungaria şi Grecia printre ţările care prezintă riscuri, însă a menţionat că şi Irlanda sau Portugalia au, de asemenea, probleme. Crizele bancare sunt urmate adesea şi de crize fiscale. De această dată, cel mai afectată este Europa de Est. Odată ce garanţiile internaţionale se vor încheia, statele cu sisteme bancare expuse masiv în regiune vor trece printr-o perioadă dificilă. Austria nu are motive să se teamă de o posibilă intrare în incapacitate de plată, ci de o criză bancară, notează Der Standard.

Românii s-au săturat să vadă şi la TV tot criza financiară
În loc de subiecte grave, legate de starea lumii, Davos, criză, şomaj şi sărăcie lucie, românii dau cu tifla unei realităţi ameninţătoare, dorindu-şi probabil mai degrabă manele, telenovele, multe concedii plătite şi susţinere socială de la stat. Astfel, românii s-au săturat să tot vadă la posturile TV emisiuni pe tema „crizei financiare", aproape jumătate (46,4%) dintre participanţii la un studiu realizat de UPC apreciind că televiziunile prezintă în mod exagerat subiectul, iar 44,2% spunând că televiziunile sunt vinovate de înrăutăţirea situaţiei. Potrivit studiului UPC pe 2009, concetăţenii noştri şi-au modificat comportamentul ca urmare a crizei economice, mergând mai puţin la restaurant şi în baruri (54%) sau la cinema (44%). În plus, ei fac şi mai puţin sport (28%), se uită mai puţin la DVD-uri sau video (27%) şi joacă mai puţin jocuri video (27%). În ceea ce priveşte divizarea timpului liber, românii stau cu familia (28,7 ore pe săptămână), navighează pe internet (22,4 ore), se uită la televizor (16,3 ore), citesc ziare (4,4 ore), urmăresc DVD-uri (3,7 ore), joacă jocuri video (2,9 ore), fac sport, merg la restaurant sau cinema.

Cei care stau mai mult în faţa televizorului (15%) fac acest lucru deoarece vor mai multe informaţii despre criza financiară. Potrivit studiului UPC, 50% dintre români se informează în legătură cu criza economică de la televizor, 44% de pe internet, 4% din ziare şi 1% de la radio. Deşi nu scapă de recesiune urmărind mai multe emisiuni la TV, 28,1% dintre români vizionează mai multe programe de vacanţă, 15,2% preferă să se uită la meciuri la TV pentru a economisi banii de bilet, 12,7% consumă mai mult sport televizat, în timp ce numai 7% spun că urmăresc mai multe telenovele. În plus, în ceea ce priveşte programele TV referitoare la efectele crizei financiare, 39,3% se uită la astfel de programe pentru a-i ajuta pe cei care şi-au pierdut locul de muncă, 29,6% spun că nu vor să vadă la TV oameni care îşi pierd locul de muncă şi locuinţa din cauza crizei şi 16,9% consideră că programele TV care arată efectele negative ale crizei asupra populaţiei ar trebui interzise. Pe de altă parte, aproape jumătate (46,5%) dintre românii care au luat parte la studiu consideră că televiziunile prezintă în mod exagerat criza economică, 44,2% apreciind şi că posturile TV sunt de vină pentru înrăutăţirea situaţiei.

Lumea crede că miniştrii au amplificat criza la TV
Studiul a mai stabilit că nici ministrul de Finanţe şi nici premierul nu au devenit mai credibili graţie apariţiilor TV, o treime din populaţie considerând că miniştrii au fost cei care au amplificat criza. În plus, studiul a scos la iveală faptul că aproape jumătate din români (48,4%) s-au tot săturat să vadă la televiziuni subiectul „criza financiară". Potrivit studiului UPC, care a acoperit zece ţări, telespectatorii din Europa s-au săturat în general să audă de criza financiară şi consideră că reflectarea acesteia pe larg în media a condus la înrăutăţirea efectelor ei. Pentru că criza nu le permite să mai petreacă la fel de mult timp în baruri sau restaurante, oamenii stau mai mult acasă, se uită la TV, navighează pe internet ori îşi vizitează rudele sau familia.

Atunci când a fost vorba de criza financiară, modul de informare a oamenilor a variat de la o ţară la alta: statele din Europa Centrală şi de Est s-au bazat în principal pe televiziune şi internet, şi mai puţin pe ziare şi radio, în timp ce, în restul ţărilor, oamenii au ales presa scrisă ca principală sursă de informare. Radioul a fost cel mai puţin utilizat mijloc de informare cu privire la criza financiară.
În majoritatea ţărilor europene, oamenii s-au săturat să tot audă despre criza financiară la TV. Astfel, în Belgia, Cehia, Irlanda, Olanda, Polonia şi Slovacia, peste jumătate din populaţie s-a declarat sătulă până peste cap de acest subiect. În majoritatea celorlalte ţări, 40% sau mai mult dintre respondenţi consideră, de asemenea, că situaţia a fost exagerată la TV. În plus, la nivel european, se constată că miniştrii de Finanţe sau premierii din ţările unde s-a realizat sondajul nu au avut de câştigat în credibilitate prin prezenţa lor şi dezbaterea acestui subiect la televiziune. Ca şi în România, sondajul a mai arătat şi o modificare a comportamentului europenilor în sensul reducerii activităţilor de relaxare (ieşiri în baruri şi restaurante sau la cinema).
Sondajul de televiziune realizat de UPC în 2009 indică şi la ce sursă media au apelat respondenţii pentru a afla noutăţi legate de criza financiară: ţările din Europa de Est se bazează pe internet şi TV, mai rar pe presa scrisă şi radio; o cincime din populaţia ţărilor est-europene pare că şi-au anulat abonamentele la ziare. Pe de altă parte, austriecii şi elveţienii sunt dependenţi în primul rând de ziarele naţionale, în timp ce olandezii, belgienii şi românii au indicat televiziunea ca sursă preferată de informaţii. În Cehia, majoritatea populaţiei (60%) utilizează internetul ca sursă principală de informaţii, cel mai mare procent din toate cele zece ţări europene în care s-a realizat sondajul.

Sondajul european de televiziune este realizat anual şi oferă detalii despre obiceiurile de consum ale telespectatorilor europeni şi despre rolul pe care îl are televiziunea în viaţa europenilor. Sondajul a fost derulat în perioada octombrie - decembrie 2009, la el participând 10.804 persoane din zece ţări (Olanda, Belgia, Irlanda, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România). Sondajul a fost coordonat de compania The Reputation Institute, unul dintre liderii internaţionali în domeniul cercetării de piaţă. Acesta este al şaselea an consecutiv în care UPC a iniţiat sondajul de televiziune.