Rata de penetrare mobilă reală în România: 68% - studiu Ericsson

Ericsson România a dat publicităţii pe 24 aprilie rezultatele primului său studiu calitativ asupra obiÅŸnuinÅ£elor de utilizare a telefoniei fixe ÅŸi mobile ÅŸi a Internetului de către consumatorii sud-est europeni. Având ca partener GfK, a patra firmă de cercetare globală, divizia de cercetare a pieÅ£ei a furnizorului suedez de echipamente telecom, Ericsson ConsumerLab, a realizat la începutul acestui an 6.500 de interviuri în rândul populaÅ£iei între 15 ÅŸi 69 de ani din România, Serbia, Grecia ÅŸi Bulgaria.

În România, rezultatele studiului au la bază 1.500 de interviuri, eÅŸantionul fiind reprezentativ pentru 74% din populaÅ£ia ţării ÅŸi pentru zonele metropolitane, urbane ÅŸi rurale.

Ca ÅŸi caracteristici demografice de bază relevante pentru stilul de viaţă al consumatorilor de telefonie mobilă din România, 54% din respondenÅ£i locuiesc în oraÅŸe cu peste 5.000 de locuitori ÅŸi în gospodării formate în medie din 3 persoane. Aproape un sfert din respondenÅ£i (24%) au pe cineva în familia imediată care locuieÅŸte sau munceÅŸte în străinătate. În plus, peste o treime (34%) din respondenÅ£i folosesc ca mijloc de transport autobuzul sau tramvaiul.

În BucureÅŸti se găseÅŸte cea mai mare penetrare atât a telefoanelor fixe, cât ÅŸi mobile, ca ÅŸi cea mai mare penetrare a Internetului, preponderent de mare viteză. Banat-CriÅŸana-MaramureÅŸ este a doua regiune ca nivel de penetrare a telefoniei fixe, mobile ÅŸi a Internetului.

Telefonia mobilă
Penetrarea mobilă "reală" în România este de 68% în rândul populaÅ£iei urbane ÅŸi rurale cu vârste între 15 ÅŸi 69 de ani, arată studiul Ericsson, ceea ce indică un potenÅ£ial mare de creÅŸtere în continuare a pieÅ£ei în termeni de noi utilizatori.

Majoritatea posesorilor de telefoane mobile din România ÅŸi-au cumpărat singuri telefonul (73%), alÅ£i 19% l-au primit cadou de la familie ÅŸi numai 3% l-au primit de la firmă. Telefoanele primite gratuit sau la preÅ£ modic la schimbarea operatorului sau înnoirea abonamentului reprezintă doar 2%, iar cele primite cadou de la altcineva decât rude tot 2%.

Cea mai populară marcă de telefoane mobile utilizată în România este Nokia cu 43% din total, urmată la mare distanţă de Siemens/Benq cu 12%, Motorola cu 9%, Sony Ericsson cu 8%, Sagem ÅŸi Samsung cu câte 7%, Alcatel cu 5% ÅŸi altele cu 9%.

Factura controlează consumul
O caracteristică a utilizatorilor mobili din România identificată de studiul Ericsson Lab este că românii vor să ÅŸtie în timp real cât cheltuiesc: 62% vor să îÅŸi ÅŸtie situaÅ£ia consumului la cerere, 38% vor s-o ÅŸtie automat la sfârÅŸitul fiecărui apel/mesaj, 33% vor factura detaliată la cerere, 32% vor istoricul cheltuielilor pe perioade date.

Ca număr de convorbiri pe mobil, mai mult de o treime (39%) din utilizatori poartă 2-4 convorbiri pe zi, o cincime (21%) urcă până la 10 convorbiri pe zi, iar 12% sunt utilizatori intensivi, cu peste 10 convorbiri pe zi.

În ce priveÅŸte frecvenÅ£a folosirii SMS-urilor, doar ceva mai mult de o treime (37%) din utilizatori trimit/primesc zilnic cel puÅ£in un SMS, o largă categorie rezumându-se la o utilizare ocazională - săptămânală (22%) sau chiar lunară (9%). Rezultatul este că, deÅŸi numărul românilor care trimit/primesc lunar SMS-uri este peste media globală de 64%, utilizarea zilnică a SMS-urilor este semnificativ mai mică. Cu alte cuvinte, SMS-ul încă nu a devenit o parte cotidiană a stilului mobil de viaţă la români.

În ce priveÅŸte poÅŸta vocală, este un lucru larg cunoscut că nu e populară la români, studiul confirmând că 70% din utilizatori fie o ignoră, fie au desfiinÅ£at-o.

Românii au telefoane avansate, dar nu le folosesc toate funcÅ£iile
În general, în România există o discrepanţă accentuată între nivelul actual de utilizare a serviciilor cu valoare adăugată ÅŸi disponibilitatea acestor servicii. Românii au la îndemână în telefon majoritatea serviciilor de care se declară interesaÅ£i, dar nu le folosesc. Aceasta indică clar că pentru furnizorii de servicii va fi o mare provocare să stimuleze gradul de utilizare a serviciilor cu valoare adăugată atunci când nu vor mai avea creÅŸteri din simpla atragere de noi utilizatori.

Substituţia fix-mobil ia amploare
SubstituÅ£ia fix mobil este un fenomen indicat clar de rezultatele studiului EricssonLab în România: mai mult de jumătate din apelurile generate de acasă de către cei care au ÅŸi fix, ÅŸi mobil sunt apeluri mobile (52%). Printre motivele indicate de utilizatorii care dau cel puÅ£in 3 apeluri mobile când sunt acasă se numără: apel mobil-mobil (54% din respondenÅ£i), minutele gratuite de pe mobil (43%), obiÅŸnuinÅ£a (28%), accesul mai uÅŸor la agenda telefonică, mai ieftin, terminal mai comod, mai multă confidenÅ£ialitate, control mai bun al costului, calitatea sunetului mai bună, destinatarul vede numărul meu, linia fixă nu oferă aceleaÅŸi servicii, mai sigur, vorbeÅŸte altcineva pe fix, plăteÅŸte altcineva factura, linia fixă ocupată de conexiunea Internet.
Capacitatea, acoperirea, preÅ£ul ÅŸi uÅŸurinÅ£a de utilizare a serviciilor sunt, în această ordine, principalele criterii în alegerea unui operator mobil.

În ce priveÅŸte interesul pe viitor al românilor pentru servicii mobile avansate, studiul arată că există premisele unei dezvoltări a pieÅ£ei de conÅ£inut mobil în România, în princiapl influenÅ£ată de răspândirea serviciilor interactive pe banda largă fixă ÅŸi interfaÅ£area acestora cu telefoanele mobile.

Broadband fix
Televiziunea prin cablu are cea mai mare penetrare în rândul gospodăriilor româneÅŸti, de 79%, cu încă 4% din respondenÅ£i declarând că intenÅ£ionează să se aboneze la cablu TV în cursul acestui an, conform sondajului EricssonLab. Telefoanele fixe urmează pe locul 2, cu 49% penetrare la nivel de gospodării ÅŸi cu încă 3% din respondenÅ£i intenÅ£ionând să îÅŸi instaleze o linie telefonică fixă anul acesta. Penetrarea computerelor desktop ÅŸi a laptopurilor în rândul utilizatorilor rezidenÅ£iali este estimată de EricssonLab la 42% din gospodării.

Rata de penetrare broadband se va dubla la 30% din gospodării în 2007
În total, 22% din români au Internet acasă, majoritatea broadband. Penetrarea la nivel de gospodării a conexiunilor broadband este de 16% din gospodării (o treime din posesorii de computere), iar cea a conexiunilor dial-up de 8%. Încă 10% din populaÅ£ie îÅŸi doreÅŸte un computer acasă anul acesta, dar cel mai mare interes îl prezintă Internetul broadband, cu 15% din utilizatorii rezidenÅ£iali declarând că au în plan să se conecteze în cursul acestui an, ceea ce ar dubla la 30% penetrarea broadband în România. AlÅ£i 9% din utilizatorii rezidenÅ£iali se vor mulÅ£umi cu o conexiune dial-up.

Cu 16% penetrare broadband la nivel de gospodării, România depăşeÅŸte celelalte 3 ţări incluse în sondaj - Bulgaria cu 15% ÅŸi Grecia ÅŸi Serbia cu 5% - dar se află la jumătatea mediei globale de 32%.

Ca grad de utilizare a Internetului, aproape jumătate (49%) din români au acces la Internet fie de acasă, fie de la muncă/ÅŸcoală: 18% din români intră zilnic pe Internet, 8% intră săptămânal, 3% lunar, 5% chiar mai rar, iar 14% nu intră niciodată pe Internet, deÅŸi au acces. Bulgarii (52% au acces) intră mai des pe Internet (19% zilnic, 12% săptămânal). Grecii (51% au acces) ÅŸi sârbii (44%) intră zilnic în proporÅ£ie de 15%.

La nivel global, ponderea populaÅ£iei cu acces la Internet este de 58%, iar 39% din populaÅ£ia globală intră zilnic pe Internet, cu încă 9% care intră săptămânal. Cei mai intensivi utilizatori de Internet sunt suedezii, cu 85% din naÅ£iune zilnic pe Internet, urmaÅ£i de japonezi (84% zilnic), britanici (55%), americani (53%) ÅŸi, imediat sub media zilnică globală, germanii (38%).

Dintre regiunile ţării, BucureÅŸtiul este cel mai activ pe Internet: 79% din locuitori au accesat Internetul fie de acasă, fie de la muncă, ÅŸcoală sau din locaÅ£ii publice, cu 44% din bucureÅŸteni intrând zilnic ÅŸi 12% săptămânal. Muntenia, pentru care BucureÅŸtiul urcă statisticile, se plasează pe locul 2 între regiunile ţării la accesul Internet (53% din locuitori), prima fiind Banat-CriÅŸana-MaramureÅŸ, cu 55% din locuitori pe Internet, 20% zilnic.
Studiul a mai identificat un interes crescut în rândul utilizatorilor români de Internet pentru comunicaÅ£ii ÅŸi servicii diversificate: telefonia prin Internet (26% camere web, 21% apeluri IP), servicii de telemedicină (18%), TV la cerere (17%), guvernare electronică (16%), e-learning (16%), supraveghere video a casei (16%), achiziÅ£ie de muzică online (15%), video/filme la cerere (12%).

Interes crescut pentru serviciile la pachet
Două treimi (66%) din consumatorii români care au sau intenÅ£ionează să achiziÅ£ioneze o conexiune Internet în bandă largă sunt interesaÅ£i de contractele de tipul "toate la pachet", indicând un potenÅ£ial de piaţă ridicat pentru ofertele de servicii combinate.