>
>
>

.

>
>
>
>

 

>
Banca Naţională a României nu are un controlor de preţuri, ea lucrează cu anticipaţii şi cu factorii pieţei, a declarat recent Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei. "Noi nu putem - folosesc un cuvânt nu foarte potrivit - să ghicim deciziile a zeci de operatori economici care negociază fiecare cu clienţii lor majorări de preţ. Preţurile sunt libere. Banca Naţională nu are un controlor de preţuri. Ea lucrează cu anticipaţii, cu factorii pieţei", precizează Mugur Isărescu (foto), citat de Agerpres. Inflaţia ar putea ajunge la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în cel de-al doilea trimestru din 2018, însă guvernatorul BNR vorbeşte despre un "efect de bază" şi susţine că 80-90% din puseul inflaţionist "este deja în spatele nostru".
 
"Noi de regulă nu facem prognoze, decât pentru noi, prognoze de preţ. Vi le prezentăm pe cele lunare cu un anumit risc. Sunt prognozele noastre, dar pentru a tempera ceea ce văd că se amplifică în discursul public în ciuda rugăminţii noastre pe care v-am adresat-o şi v-o adresăm din nou de a nu prezenta puseul acela inflaţionist ca fiind prognoza noastră că o să crească preţurile. 80-90% din acel puseu inflaţionist este deja în spatele nostru. Sunt majorări de preţuri care s-au realizat. De aceea nici nu considerăm că am acţionat cu întârziere şi dovada clară, aş spune, peremptorie, este prognoza noastră", a precizat Isărescu.
 
Acesta a explicat că majorarea inflaţiei în prima parte a acestui an se va produce pe un efect de bază cauzat de faptul că în lunile ianuarie şi februarie anul trecut au fost înregistrate scăderi de preţuri.
 
"Dacă mai avem în vedere şi majorările de preţuri din a doua jumătate a anului precedent vedem de unde apar cele 4,5% -5%, cât vom vedea în indicele de preţ. Altminteri prognoza noastră este foarte calmă. Dacă nu avem factori externi, creşterile lunare vor fi, începând cu primăvara acestui an, efectiv limitate. Cifra care o să apară şi o să vă tulbure de fiecare dată la Statistică va fi însă 4,5- 4,8%. Şi repetată în fiecare lună creează anticipaţiile inflaţioniste. Când se stinge acest efect de bază? Se stinge în partea a doua a anului când se împlinesc 12 luni şi când creşterile masive, 1,3% din octombrie 2017, ies din indicele de calcul", a explicat guvernatorul BNR.
 
Raportul aspra inflaţiei din februarie arată o creştere a indicelui preţurilor de consum (IPC) la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în al doilea trimestru din 2018.
 
"Conform scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 3,5% şi 3,1% la finele anilor 2018 şi, respectiv, 2019. Aceste valori sunt plasate la limita superioară şi, respectiv, în interiorul intervalului de variaţie de ą1 punct procentual al ţintei staţionare de 2,5%. Traiectoria ratei anuale a inflaţiei este marcată de un salt la începutul anului 2018, când va atinge valori în jurul nivelului de 5%, care vor persista în primele trei trimestre ale anului. Această evoluţie este determinată de epuizarea efectelor statistice de runda întâi asociate reducerilor unor impozite indirecte în ianuarie 2017 şi, respectiv, eliminării unor taxe nefiscale în februarie 2017, de anticiparea unor majorări însemnate ale preţurilor administrate, de creşterea preţurilor combustibililor, precum şi de acumularea unor presiuni inflaţioniste la nivelul inflaţiei de bază, provenind din mediul intern. Începând cu ultima parte a anului curent dinamica ratei anuale a inflaţiei IPC este proiectată în atenuare substanţială, pe fondul epuizării impactului şocurilor care au afectat componentele exogene ale coşului de consum în perioada septembrie-noiembrie 2017. Acestea sunt asociate majorărilor accizei la combustibili, cotaţiilor petrolului şi tarifelor energiei electrice şi termice", se menţionează în Raportul asupra inflaţiei.
 
Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) vor înregistra o dinamică anuală de 5,3% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, sub ipoteza înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2018 şi 2019.
 
De asemenea, Isărescu a făcut referire la inflaţia din ultimul trimestru al anului trecut şi a precizat că toţi factorii au acţionat în sensul creşterii acesteia.
 
"Toţi factorii în trimestru patru au acţionat în sensul creşterii preţurilor. Probabil că vă amintiţi că de regulă aveam şi factori care împingeau preţurile în jos. Acestea arată că cifrele nu arată bine. Nu arată bine deloc. Avem majorarea tarifului la energie electrică, şi parcă s-au concentrat necazurile în ultimele luni, majorarea accizei la combustibil, creşterea peste aşteptări a preţurilor combustibililor pe fondul majorării cotaţiei petrolului, deci avem şi factori externi, s-au suprapus, un deficit temporar de ofertă la nivelul european al unor produse alimentare. Ştiţi foarte bine problema crizei la producţia de ouă, de exemplu. Şi la acestea se adaugă factori interni pe care nu i-am semnalat. Erau temperaţi, contrabalansaţi de tendinţe până acum nu atât de rele pe plan extern", a spus Isărescu cu privire la inflaţia din ultimul trimestru al anului trecut", a afirmat Isărescu.
 
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 3,2% cât era prognoza iniţială pentru 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%.
>

>