>
>
>

.

>
>
>
>

 

>

Comisia Europeană (CE) a publicat, pe 18 mai, recomandările specifice de țară pe 2016, pentru politicile economice naționale. Pentru România, CE are 4 mari recomandări, fiecare cu mai multe subpuncte, de la consolidare fiscală și bugetară, până la continuarea reformei în domeniul sănătății, educației și administrației publice. La nivel european, statele membre înregistrează progrese în privința aplicării reformelor și abordarea dezechilibrelor macroeconomice, însă sunt necesare mai multe eforturi pentru consolidarea redresării economice a Europei.

Ce sunt recomandările pentru fiecare țară
Comisia Europeană propune recomandările specifice fiecărei țări din 2016, în care prezintă orientările de politică economică pentru fiecare stat membru pentru următoarele 12-18 luni. Pe lângă acțiunile identificate deja la nivel european și care sunt în curs de aplicare, aceste orientări pun accentul pe reformele cărora trebuie să li se acorde prioritate. Totul se face în sensul redresării economiilor statelor membre și a consolidării prin stimularea investițiilor, aplicarea reformelor structurale și urmărirea unor politici bugetare responsabile. Recomandările specifice fiecărei țări reflectă, de asemenea, eforturile pe care CE le depune pentru ca Semestrul European pentru guvernanță economică să fie mai eficient și mai pertinent. În acest an, Comisia a propus mai puține recomandări, punând accentul pe principalele priorități economice și sociale identificate în Analiza anuală a creșterii din 2016. Pentru a consolida asumarea recomandărilor la nivel național, CE a oferit mai mult timp și mai multe posibilități de discuție și de comunicare cu statele membre și părțile interesate de la toate nivelurile. De asemenea, CE s-a concentrat mai mult asupra provocărilor specifice zonei euro și asupra interdependenței dintre economii, în conformitate cu recomandarea convenită privind politica economică a zonei euro.

Reforme structurale pentru redresarea economică a UE
„Pachetul economic de astăzi pune un accent deosebit pe reformele structurale necesare pentru a consolida redresarea economică a UE, a reduce obstacolele din calea creșterii economice și a stimula crearea de locuri de muncă. Modernizarea piețelor muncii, produselor și serviciilor, facilitarea activităților economice - de exemplu prin reformarea administrației publice și prin sisteme fiscale mai echitabile și mai eficiente - ar contribui la crearea de noi locuri de muncă și de oportunități de investiții în UE. La nivel bugetar, se preconizează că nivelul deficitului cumulat al zonei euro va scădea la 1,9% în acest an, de la nivelul cel mai ridicat de 6,1 % înregistrat în 2010, printre altele sub impulsul redresării aflate în curs de desfășurare. Se preconizează că orientarea fiscală din zona euro va fi ușor expansionistă anul acesta. Cu toate acestea, sunt în continuare necesare eforturi de ajustare într-o serie de țări, în special în cele în care nivelul ridicat al datoriilor reprezintă o frână în calea creșterii și o sursă de vulnerabilitate.”, susține Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social. La rândul său, Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „Într-o lume a muncii în rapidă schimbare, trebuie să continuăm reformele alături de statele membre și partenerii sociali. Șomajul este în scădere însă sunt necesare în continuare progrese suplimentare. Recomandările de anul acesta pun un accent puternic pe aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă. Vom putea realiza cu adevărat obiectivul unei Europe sociale doar dacă ne asigurăm că aspectele sociale sunt mai bine integrate în toate domeniile de politică ale UE.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a adăugat: „Încetinirea creșterii mondiale și un grad mai mare de incertitudine fac necesară accelerarea eforturilor noastre de consolidare a economiei europene prin reforme bine direcționate. Politicile bugetare responsabile ar trebui să contribuie la sprijinirea creării de locuri de muncă și să contribuie la distribuirea în mai multe direcții a rezultatelor redresării. Acestea sunt principiile directoare care stau la baza orientărilor în materie de politică economică și bugetară adresate de Comisie statelor membre pentru perioada 2016-2017.”

Care sunt recomandările pentru România
În domeniul macroeconomic, recomandarea CE se referă la evitarea abaterii, în 2016, de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) și realizarea unei ajustări fiscale de 0,5% din PIB în 2017. De asemenea, se recomandă consolidarea cadrului bugetar și fiscal, precum și creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor. În domeniul social, CE recomandă adaptarea serviciilor furnizate de către Agenția Națională pentru Ocuparea forței de Muncă la profilul celor care își caută un loc de muncă; adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim; egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați; combaterea abandonului școlar timpuriu și sporirea calității educației, în special în rândul populației rome. Recomandările CE include, de asemenea, limitarea plăților informale în sistemul de sănătate și creșterea ponderii îngrijirii în regim ambulatoriu. În privința administrației publice, în viziunea CE este necesară creșterea independenței și transparenței gestionării resurselor umane si simplificarea procedurilor administrative pentru mediul de afaceri și cetățeni, precum și consolidarea guvernanței corporative a firmelor de stat. Alte aspecte vizate de recomandările CE prevăd: îmbunătățirea accesului la servicii publice integrate, extinderea infrastructurii de bază și diversificarea economică, în special în zonele rurale, adoptarea și punerea în aplicare a planului general de transport și o mai bună prioritizare a proiectelor publice de investiții.

Recomandările specifice fiecărei țări din 2016
În contextul în care factorii externi care susțin redresarea economică moderată a Europei se atenuează, sursele interne de creștere dobândesc o mai mare importanță. Recomandările pun deci accentul pe 3 domenii prioritare ale CE. Investițiile sunt în continuare scăzute comparativ cu nivelul din perioada premergătoare crizei, însă devin mai viguroase, datorită, printre altele, Planului de investiții pentru Europa. Este necesar să se intensifice progresele privind reformele structurale, astfel încât să se stimuleze redresarea și să se amelioreze potențialul de creștere pe termen lung al economiilor UE. Toate statele membre trebuie să urmărească politici bugetare responsabile și să se asigure că bugetele lor favorizează creșterea economică.

În ultimul an, statele membre au înregistrat progrese în aplicarea reformelor, însă ritmul acestor progrese trebuie accelerat, astfel încât să contribuie, așa cum trebuie, la crearea de locuri de muncă, creștere economică și investiții. Aplicarea recomandărilor specifice fiecărei țări diferă de la un domeniu de politică la altul. Aceste diferențe pot fi explicate prin complexitatea reformelor care urmează a fi întreprinse, precum reformele pieței muncii și ale pieței produselor, ale sistemelor de pensii și ale sectorului bancar. Cele mai importante progrese se observă în ceea ce privește recomandările în materie de servicii financiare și politici active în domeniul pieței forței de muncă. În schimb, erau de așteptat mai multe progrese în privința obținerii unui mediu favorabil afacerilor și locurilor de muncă și a unui mediu de reglementare, creșterea participării femeilor pe piața muncii și reducerea barierelor în sectorul serviciilor. S-au identificat mai multe progrese în punerea în aplicare în cazul statelor membre, care se confruntă cu dezechilibre, decât în cazul statelor membre care nu se confruntă cu dezechilibre, probabil din cauza unei nevoi mai mari de reformă, a unui dialog de politică mai solid și, în unele cazuri, ca răspuns la o presiune mai mare a pieței.

Sectorul financiar este afectat de nivelul scăzut al profitabilității
În țările cu datorii externe ridicate, deficitele de cont curent ridicate înregistrate în perioada anterioară crizei au fost reduse semnificativ sau chiar au fost transformate în excedente. În alte state membre, excedentele se mențin și sunt în continuare foarte mari. Competitivitatea la nivelul costurilor s-a îmbunătățit în general și există dovezi ale ajustării structurale prin transferul de resurse către sectorul bunurilor comercializabile. Șomajul este în scădere, deși nivelurile diferă între statele membre. Procesul de ajustare a bilanțurilor avansează, reducerea efectului de levier fiind în curs în sectoarele gospodăriilor și al societăților, iar capitalizarea băncilor cunoaște o ameliorare. În majoritatea țărilor, reducerea efectului de levier este legată în principal de cheltuielile reduse, în timp ce în unele țări nivelul relativ al datoriei a scăzut datorită creșterii economice solide. În acest context, vulnerabilitățile legate de îndatorarea excesivă care persistă în anumite sectoare constituie în continuare o sursă de îngrijorare, în timp ce sectorul financiar este afectat de nivelul scăzut al profitabilității, corelat cu nivelurile ridicate ale creditelor neperformante anterioare și de nevoia de adaptare la un mediu de reglementare mai strict.

Croația și Portugalia - dezechilibre excesive
În privința procedurii privind dezechilibrele macroeconomice (PDM), CE confirmă că se consideră că Croația și Portugalia înregistrează dezechilibre excesive. Cele două țări ar trebui să pună în aplicare agendele de reformă în mod riguros și în timp util. Nivelul de ambiție al programelor naționale de reformă ale celor două țări este adecvat în ansamblu și confirmă intenția de corectare a dezechilibrelor excesive ale acestor țări. CE își menține astfel angajamentul de sprijinire a eforturilor de reformă ale statelor membre. Serviciul de sprijin pentru reformele structurale, creat anul trecut, contribuie deja la aplicarea eficientă a reformelor, pe baza experienței dobândite în Cipru și Grecia. În prezent se discută cu colegiuitorii despre o propunere legislativă de extindere a serviciului pentru ca acesta să devină un instrument al UE pentru toate statele membre, astfel încât să se instituie un program de sprijin pentru reforme structurale care să permită mobilizarea sprijinului tehnic pentru o gamă largă de domenii esențiale ale reformei. În ansamblu, CE preconizează că nivelul deficitului cumulat al zonei euro va scădea la 1,9% în acest an, de la nivelul cel mai ridicat de 6,1 % înregistrat în 2010

Evoluții și decizii bugetare
CE a întreprins, de asemenea, o serie de acțiuni în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere.
1. Mai întâi, pe baza ultimelor date, CE recomandă Consiliului să închidă procedura aplicabilă deficitelor excesive (PDE) în cazul Ciprului, Irlandei și Sloveniei, întrucât aceste țări și-au redus deficitul sub valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută de tratat și întrucât se preconizează că această corecție va fi de durată. Aceasta înseamnă că se estimează că deficitele lor vor rămâne sub nivelul de 3 % din PIB în 2016 și 2017. În cazul Ciprului, aceasta ar însemna că procedura se va închide cu un an mai devreme decât obiectul fixat, și anume în anul 2016. În cazul în care Consiliul ia o decizie în acest sens, numărul total al statelor membre din cadrul PDE se va reduce la șase (Croația, Franța, Grecia, Portugalia, Spania și Regatul Unit), de la 24 de state membre care făceau obiectul PDE în primăvara anului 2011.
2. În al doilea rând, Comisia a adoptat rapoarte pentru Belgia, Italia și Finlanda în temeiul articolului 126 alineatul (3) din TFUE, în care analizează dacă aceste țări respectă criteriul privind datoria prevăzut de tratat. Deși s-ar părea că aceste țări se abat de la valoarea de referință privind datoria și de la ritmul de referință privind reducerea datoriei, rapoartele indică, după analizarea factorilor relevanți, respectarea în prezent a Pactului de stabilitate și de creștere. În cazul Italiei, CE va revizui evaluarea factorilor relevanți în cadrul unui nou raport până în noiembrie, pe măsură ce vor fi disponibile informații suplimentare privind reintrarea pe traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu pentru 2017. În privința Portugaliei și Spaniei, CE recomandă Consiliului să recomande o corectare durabilă a deficitului excesiv în 2016 și, respectiv, în 2017 prin luarea măsurilor structurale necesare și prin utilizarea tuturor câștigurilor excepționale pentru reducerea deficitului și a datoriei. Conform obligației sale de a monitoriza punerea în aplicare a procedurii de deficit excesiv în temeiul articolului 126 din tratat, CE va reveni asupra situației acestor două state membre la începutul lunii iulie. În fine, CE a lansat o consultare finală cu statele membre care sunt părți contractante la pactul fiscal pentru a le solicita informații cu privire la progresele înregistrate în transpunerea în dreptul intern a dispozițiilor pactului fiscal. Statele membre vizate au la dispoziție două luni pentru a transmite observațiile lor către CE.

Care au fost rezultatele CE până acum
De la preluarea mandatului, actuala Comisie a adus o serie de modificări semestrului european, astfel încât acesta să devină mai eficient și mai pertinent. Aceste modificări au fost anunțate în noiembrie 2014 în Analiza anuală a creșterii 2015, dar au fost introduse la începutul anului 2015 și au fost confirmate în comunicarea Comisiei cu privire la următoarele măsuri în vederea finalizării uniunii economice și monetare a Europei din octombrie 2015. De exemplu, aceste modificări înseamnă că, în ultimele luni, Comisia a purtat discuții cu guvernele, parlamentele naționale, partenerii sociali și alte părți interesate și a avut mai multe reuniuni bilaterale cu autoritățile naționale pentru a discuta despre prioritățile lor de politică. În luna februarie, CE a prezentat analiza sa detaliată a situației economice și sociale a fiecărui stat membru, sub forma unor raporturi de țară, în cadrul așa-numitului pachet de iarnă 2016. În luna aprilie, statele membre și-au prezentat programele naționale de reformă și programele de stabilitate (în cazul țărilor din zona euro) sau de convergență (în cazul țărilor din afara zonei euro), inclusiv măsurile luate în urma pachetului de iarnă. Recomandările de astăzi se bazează pe aceste dialoguri, pe programele prezentate, pe datele privind rezultatele elaborate de către Eurostat și pe previziunile din primăvara anului 2016 pe care Comisia le-a publicat recent. Grecia face, în prezent, obiectul unui program de ajustare macroeconomică, de aceea nu este vizată de pachetul de astăzi și nu îi sunt adresate recomandări specifice. Evaluarea respectării de către Grecia a obiectivelor sale se realizează în cadrul programului.

Care sunt următoarele etape
Comisia invită Consiliul să aprobe abordarea propusă pentru perioada 2016-2017 și să adopte recomandările specifice fiecărei țări și solicită statelor membre să le pună în aplicare integral și în timp util. Miniștrii UE vor discuta recomandările specifice fiecărei țări înainte de adoptarea lor de către șefii de stat și de guvern ai UE. Apoi, le revine statelor membre sarcina de a pune în aplicare recomandările specifice fiecărei țări, prin intermediul politicilor lor economice și bugetare naționale, în 2016-2017.

Documentație suplimentară
01. Tabel sinoptic al statelor membre în cadrul semestrului european
02. Recomandările specifice fiecărei țări din 2016
03. Deciziile luate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere
04. Notă privind recomandările specifice fiecărei țări
05. Principalele domenii: Fișe tematice
06. Semestrul european 2016: Comisia readuce în atenția statelor membre obligațiile bugetare
07. Previziunile economice din primăvara anului 2016: se menține direcția în contextul unor riscuri ridicate
08. Semestrul european 2016: un număr mai mic de state membre se confruntă cu dezechilibre economice comparativ cu anul trecut
09. Guvernanța economică a UE pe înțelesul tuturor
10. Semestrul european 2016: pachetul de iarnă pe înțelesul tuturor
11. Twitter: @VDombrovskis, @mariannethyssen, @pierremoscovici

Sursa: Ion VACIU
>

>