>
>
>

.

>
>
>
>

 

>
 

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, a aprobat pe 25 mai 2016, modificarea proiectului major „Construirea unei reţele naţionale de internet în bandă largă în zonele dezavantajate, prin folosirea fondurilor structurale”(RO-NET), din exercițiul bugetar 2007 - 2013. Decizia Comisiei Europene vizează împărţirea proiectului inițial în două faze, iar valoarea totală aprobată pentru prima etapă a proiectului este de 18,8 milioane de euro, din care 12,5 milioane reprezintă co-finanţarea prin Fondul european de dezvoltare regională.

Birocrația imensă din teritoriu a întârziat lucrările
Proiectul major ,,Construirea unei reţele naţionale de internet în bandă largă în zonele dezavantajate, prin folosirea fondurilor structurale” face parte din Programul Operațional ,,Creşterea competitivităţii economice" pentru asistență structurală şi prevede instalarea a 3.265 de km de fibră optică, în completarea actualei infrastructuri de telecomunicaţii din România. "Din totalul celor 2.268 de localităţi din România care nu au acces la reţele de comunicare electronică, 783 au fost incluse în proiectul RO-NET. Scopul acestuia este de a construi sisteme de conectare pentru reţeaua de internet de mare viteză, în zonele dezavantajate din România, pentru a genera creştere economică şi a crea noi locuri de muncă", susține Corina Crețu la aprobarea deciziei de fazare. Reeșalonarea proiectului este o consecință a faptului că lucrările planificate în proiectul iniţial nu au putut fi terminate până la sfârşitul anului 2015, din cauza întârzierilor privind autorizarea teritorială a lucrărilor la reţelele de internet de mare viteză.

Care este importanța europeană a RO-NET
Înaltul oficial european mai declară că decizia de modificare a proiectului RO-NETeste esențială deoarece: „Este un proiect important pentru România, pentru dezvoltarea țării. Accesul la internetul de mare viteză va permite locuitorilor din zonele dezavantajate să beneficieze de mai multe oportunităţi. Mă refer mai ales la noi şanse pentru tineri în domeniul educaţiei, dar şi pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi la crearea de locuri de muncă. Este un proiect ce contribuie la reducerea decalajului digital existent între zonele rurale şi cele urbane. 400.000 de români, 8.500 de firme şi 2.800 de instituţii publice vor avea acces la internet de mare viteză”.

 
 

Ce implicație are Telekom în acest proiect
"Obiectivul Ro-Net este de a dezvolta până la sfârșitul anului (2015 n.red.) în cele 783 de localități infrastructura de bandă largă. Nu presupune conectarea imediată la internet a clienților. După conectarea celor 783 de localități la un backbone de bandă largă vom continua să operăm rețeaua timp de 18 ani și există o perioadă de câteva luni în care orice operator din această țară poate să vină sa închirieze capacitate în rețea, fie pentru a dezvolta bucla locala și a deservi clienții din localitățile respective, fie pentru a îmbunătăți calitatea rețelelor de telefonie mobilă. Obiectivul rețelei este, în final, conectarea clienților finali, însă conectarea acestor nu se va face neapărat de Telekom Romania, ci se face de către orice operator din România care închiriază capacitate peste aceasta rețea.", declara pe 13 martie 2015 Ovidiu Ghiman, directorul executiv pe segmentul business al Telekom Romania, la conferința companiei cu strategia de business pentru anul 2015.

Care este istoria RO-NET
Proiectul, finanțat cu fonduri europene, urma să fie implementat până la sfârșitul lui 2015, în urma licitației câștigate în 2014 de către firmele Telekom Communications și Telekom Mobile (cele două companii ale Deutsche Telekom în România), cu terț susținător compania chineză Huawei Technologies, iar ca subcontractori companiile Nextgen Communications, Avitech Co și Business Service Consult International. Potrivit contractului, MSI a concesionat companiilor câștigătoare dreptul de utilizare a infrastructurii construite, pentru o perioada de 18 ani. În acest interval, cele doua companii vor asigura, de asemenea operarea și mentenanța infrastucturii, care infrastuctură va rămane însă în proprietate publica și va fi disponibilă la nivel wholesale pentru orice operator interesat să furnizeze servicii de internet broadband pentru utilizatorii finali. RO-NET urma să acopere până la sfârșitul lui 2015 exact 783 din cele 2.268 de localități identificate în urma unui studiu de fezabilitate ca “zone albe”, cu eșec de piață, în care operatorii mobili nu dețineau planuri să investească. Proiectul era gândit în direcția reducerii decalajului digital dintre urban și rural, aducând internetul broadband mai aproape de aprox. 130.000 de gospodării cu circa 400.000 de locuitori, în jur de 8.500 de firme și 2.800 de instituții publice. Noua rețea de distribuție urma să aibă aprox. 4843 de km.

Sursa: Ion VACIU
>

>