Page 31 - Revista 112

conferinţaACTA
ACTA – între ameninţările Anonymous
şi controlul guvernamental
Primulevenimentorganizatde
revistanoastră,dinciclul„Confe­rin­-
ţel­e­Societăţii­Civile”,petemaACTA
(15februarie2012,HotelHilton-
Bucureşti)afostunrealsuccesdin
perspectivamediatizării(cupeste60
dereferinţemedianaţionale).
Vociavizatedinmaimulteindustrii
român eştiaurăspunsprimeidezba-
teridocumentatepetemaunui
controversattratatinternaţional,
opiniilelorfiindprezentateînacest
dosarfilmatalrevistei.
Astfel, artişti, ISP-işti, companii telecom, de
media, avocaţi, oameni politici, asociaţii de
profil, asociaţii ale drepturilor omului şi ale
dreptului de autor au dezbătut implicaţiile
cadrului european propus de ACTA asupra
legislaţiei româneşti în domeniul contrafacerii. a legislaţiilor în domeniu, decât ca un instru- torul de cuvânt al Guvernului României a
Conferinţele Societăţii Civile
O primă concluzie este evidentă: legislaţia
românească în genere este cu mult mai
restrictivă şi mai severă decât ceea ce propune nu, a promis un punct de vedere elaborat al
ACTA, în multe direcţii, acest tratat fiind
văzut mai mult ca o armonizare la nivel global
ment de represiune împotriva utilizatorilor de
internet. Un prim scop al nostru şi al partene- ulterioară pronunţare a Curţii Europene de
rilor ANISP şi ISOC România a fost atins
februarie-martie 2012, ComuniC@Ții mobile Pagina 29
întrucât la numai câteva ore de la eveniment,
premierul României, Mihai Răzvan Ungurea-
guvernului pe tema ACTA.
Ulterior, pe 22 februarie, Dan Suciu, purtă-
anunţat amânarea ratificării ACTA până la o
Justiţie pe această speţă.
Acesta a precizat că subiectul a fost discutat în
şedinţa Guvernului din 23 februarie. „Astăzi a
fost luată o decizie la nivelul Cabinetului, în
urma unor discuţii cu miniştrii responsabili pe
problema ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile
internaţionale, unde sunt state care deja au
suspendat acest acord, iar Comisia Europeană
s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare
a acordului.”
Anterior, ţări precum Polonia, Cehia, Slovenia,
Lituania şi Bulgaria au anunţat îngheţarea
acordului contestat. ACTA a fost ţinta unor
proteste masive de stradă în mai multe state
europene şi în alte părţi ale lumii din cauza
prevederilor privind pirateria pe internet.
Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi
din tratat pot duce la îngrădirea unor drepturi
şi libertăţi precum libertatea de expresie, drep-
tul la viaţă privată sau libera circulaţie a idei-
lor. Protestele au fost numerose şi în oraşele
din România, împotriva prevederilor ACTA.